Fisurile de la sistemul gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică au dus la probabil cea mai mare eliberare de metan dăunător climei din istoricul înregistrărilor, a transmis vineri Programul pentru Mediu al ONU, conform Reuters.

Un nor imens de metan foarte concentrat, un gaz cu efect de seră mult mai potent însă care dispare mai repede decât dioxidul de carbon, a fost detectat la o analiză a imaginilor din satelit din această săptămână, făcută de cercetători asociați ai Observatorului Internațional al Emisiilor de Metan (parte a Programului ONU pentru Mediu).

„Acesta este un lucru foarte rău, cel mai probabil cel mai mare eveniment de emisii detectat vreodată”, a declarat, pentru Reuters, Manfredi Caltagirone, șeful Observatorului. „Asta nu este de ajutor într-un moment în care avem o nevoie absolută de a reduce emisiile”.

Cercetătorii de la GHGSat, care folosesc sateliți pentru a monitoriza emisiile de metan, au estimat că rata scurgerii de la unul dintre cele patru puncte de fisură era de 22.920 de kilograme pe oră. Acesta este echivalentul arderii a aproximativ 285.700 de kilograme de cărbune la fiecare oră, spune, într-un comunicat, GHGSat.

„Această cantitate este foarte mare, în special luând în considerare că este la patru zile după fisura inițială”, a spus compania.

Cantitatea totală de metan care se scurge din sistemul de conducte operat de Gazprom ar putea fi mai mare decât o scurgere majoră care s-a petrecut în decembrie la câmpuri petrogaziere offshore din apele Golfului Mexicului, care a eliberat aproape 100 de tone de metan pe oră, spune Catagirone.

Scurgerea din Golful Mexicului, de asemenea vizibilă din spațiu, în cele din urmă a eliberat aproape 40.000 de tone de metan în 17 zile, potrivit unui studiu condus de Universitatea Polithenică din Valencia și publicat în jurnalul Environmental Science & Technology Letters.

Acesta este echivalentul arderii a aproximativ 499 de miliarde de kilograme de cărbune, potrivit Calculatorului de Echivalare a Gazelor cu Efect de seră a Agenției americane pentru Protecția Mediului.

Tehnologia satelitară îmbunătățită a sporit rapid abilitatea oamenilor de știință de a găsi și analiza emisiile de gaze cu efect de seră în ultimii ani, ceva ce unele guverne speră că va ajuta companiile să depisteze și să prevină emisiile de metan.

Scurgerile majore care au apărut brusc la gazoductele Nord Stream ce leagă Rusia de Europa au generat multe teorii, însă puține răspunsuri clare despre cine sau ce a provocat pagubele. Atât Rusia cât și UE au sugerat că fisurile au fost provocate de sabotori.

Europa și SUA au lansat sancțiuni împotriva Moscovei ca răspuns la invazia din Ucraina, ceea ce a dus la mai multe îngrijorări că Kremlinul va căuta să priveze Europa de stocurile cruciale de energie la iarnă.

Caltagirone a spus că, oricare ar fi cauza, pagubele la gazoduct duc la o problemă dincolo de securitatea energetică. „Acesta este cel mai risipitor mod de a genera emisii”, a precizat acesta.