Şeful serviciului de informaţii interne al Israelului (Shin Bet), Ronen Bar, a declarat luni că încercarea premierului Benjamin Netanyahu de a-l demite a fost o consecinţă a refuzului său de a îndeplini cereri care includeau spionarea protestatarilor israelieni şi perturbarea procesului pentru corupţie al şefului guvernului.

Într-o declaraţie sub jurământ transmisă la Curtea Supremă, şeful Shin Bet, Ronen Bar, a declarat că demersul din martie al lui Netanyahu de a-l demite nu s-a bazat pe motive profesionale, ci a fost determinat de aşteptări nesatisfăcute de loialitate personală faţă de prim-ministru, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

În replică, biroul lui Netanyahu a respins declaraţia sub jurământ, despre care a spus că este „plină de minciuni”.

Măsura lui Netanyahu de a-l demite pe Bar a alimentat protestele din Israel şi a fost suspendată de Curtea Supremă, după ce organele de supraveghere politică şi parlamentarii opoziţiei au susţinut că demiterea este ilegală.

Criticii spun că guvernul subminează instituţii-cheie ale statului şi pune în pericol fundamentele democraţiei israeliene.

Partidul Likud al lui Netanyahu l-a acuzat pe Bar că acţionează împotriva prim-ministrului şi că transformă părţi ale serviciului Shin Bet într-o „miliţie privată a Statului Paralel”.

Guvernul Israelului l-a susţinut pe Netanyahu, care a declarat că şi-a pierdut încrederea în Bar din cauza eşecului agenţiei de a preveni atacul din 7 octombrie, o eroare de securitate care a condus la cea mai sângeroasă zi din istoria ţării.

Însă în partea neclasificată a declaraţiei sale, Bar a susţinut că încercarea de a-l înlătura a început la mai bine de un an după atac. El a citat o serie de evenimente petrecute între noiembrie 2024 şi februarie 2025, despre care a spus că par să fi determinat măsurile luate de prim-ministru împotriva sa.

Printre acestea s-au numărat anchetele Shin Bet privind scurgerile de documente secrete ale armatei către mass-media şi posibilele legături între consilierii lui Netanyahu şi Qatar, precum şi o anchetă Shin Bet privind propriile eşecuri, care a indicat, de asemenea, faptul că guvernul a ignorat avertismentele dinaintea atacului din 7 octombrie şi eşecurile politice care l-au precedat.

Bar a declarat, de asemenea, că a refuzat să semneze o măsură de securitate prin care Netanyahu ar fi urmat să nu mai depună mărturie la propriul său proces pentru corupţie. Netanyahu, care neagă orice infracţiune, a început să depună mărturie în procesul său de lungă durată în decembrie. Biroul său a negat că ar fi cerut o amânare.

Bar a citat, de asemenea, ceea ce el a descris ca fiind cereri nesatisfăcute din partea lui Netanyahu pentru ca serviciile de informaţii să acţioneze împotriva protestatarilor antiguvernamentali.

Biroul lui Netanyahu a declarat că declaraţia lui Bar confirmă că acesta „a eşuat lamentabil” pe 7 octombrie. „Doar acest motiv impune încetarea funcţiei sale”, a declarat acesta.

Biroul a negat, de asemenea, că decizia de concediere a lui Bar a avut ca scop zădărnicirea aşa-numitei anchete „Qatargate” privind acuzaţiile de legături financiare între Qatar şi consilierii lui Netanyahu. „Concedierea nu a fost menită să împiedice ancheta. Mai degrabă, ancheta a fost menită să împiedice demiterea”, a declarat Biroul.

Bar şi-a asumat eşecul Shin Bet în prevenirea atacului din 7 octombrie şi a declarat că va demisiona înainte de sfârşitul mandatului său.

Curtea Supremă, după ce a audiat, la 8 aprilie, argumentele organizaţiilor de supraveghere şi ale deputaţilor din opoziţie, care au afirmat că demiterea lui Bar a încălcat procedura corectă şi a fost afectată de un conflict de interese, nu s-a pronunţat încă asupra cazului.