Samanii din Peru au aflat cand se va termina razboiul din Ucraina

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2022-12-29 10:58:29
Sursa:

Șamanii din Peru au întrebat spiritele când se termină războiul dintre Rusia și Ucraina. Au primit răspuns: tratatul de pace va fi semnat înainte de luna august a anului 2023.

Însă, luptele vor deveni mai puternice în următoarele zile și luni, înainte ca situația să se calmeze.

Șamanii au avut o fotografie cu Vladimir Putin și una cu Volodimir Zelenski. Au cântat, au dansat, au aruncat cu flori și au dat cu tămâie în jurul lor, ca să obțină un răspuns de la spirite.

Ritualul este o tradiție de Anul Nou.

Citește mai multe despre:

Președintele rus Vladimir Putin le-a ținut elevilor olimpici din mai multe domenii - cultură, artă, știință, sport - o lecție deschisă, „Să vorbim despre lucruri importante”, în care le-a prezentat copiilor viziunea sa asupra „operațiunii militare speciale” din Ucraina, relatează agenția rusă de stat Ria Novosti. Vladimir Putin le-a spus copiilor că războiul din Ucraina fost declanșat de Ucraina în 2014 și că acum soldații ruși „își dau viața pentru Rusia și pentru oamenii care trăiesc în Donbas”.

Economie 2022-09-01 19:13:52

Președintele Joe Biden se face vinovat de faptul că a sustras documente secretizat despre războiul din Afganistan și despre probleme de securitate americane, la momentul în care și-a încheiat mandatul de vicepreședinte, în 2017, însă nu va fi judecat penal, au transmis autoritățile judiciare americane, joi seară, conform Reuters. Argumentul procurorului special care se ocupă de caz este că Biden a predat imediat documentele autorităților atunci când acestea le-au cerut, dar și politica Departamentului de Justiție de a nu pune sub acuzare președinți în funcție.

Economie 2024-02-08 23:22:30

Economie 2025-02-09 12:16:34

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat că măsurile fiscale asumate de către Guvern apar în contextul unui deficit bugetar excesiv, dar că nu există pericolul suspendării fondurilor europene faţă de România, aşa cum se vehiculează. Aceasta mai spune că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru România în privința deficitului bugetar, ca urmare a sprijinului acordat Ucrainei de la debutul războiului."Aceste măsuri vin în contextul unui deficit bugetar excesiv, despre care s-a tot discutat ultima vreme atât la nivel naţional, cât şi la Bruxelles. Într-adevăr, avem un deficit bugetar mult peste nivelul agreat la nivel european de maximum de 3%, stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere. În privinţa posibilităţii suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează", a declarat Corina Creţu.Europarlamentarul a spus că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar mai mare faţă de România, ca urmare a sprijinului oferit Ucrainei de la începerea războiului."România a arătat solidaritate faţă de Ucraina, de la declanşarea războiului, iar după estimările făcute, ajutorul oferit Ucrainei depăşeşte 3,5% din deficitul bugetar. De asemenea, exportul de grâne din Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate, care dă acces produselor ucrainene la piaţa internă fără respectarea standardelor europene, au grevat fermierii români şi a adus prejudicii sectorului agricol român. Comisia Europeană a arătat flexibilitate pentru alegerea măsurilor de atingere a obiectivelor fiscale de către România, îngrijorarea CE fiind determinată de gradul excesiv de îndatorare care a depăşit 50% din PIB", a susţinut Creţu.Parlamentarul european a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea modului de colectare a taxelor având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, potrivit Eurostat."Privitor la asumarea răspunderii, aceasta se datorează faptului că suntem într-adevăr într-o situaţie de urgenţă privitor la aplicarea măsurilor, pentru ca acestea să aibă efectul scontat, în lunile care au mai rămas din an", consideră Corina Creţu.Deputatul european crede că în lipsa asumării răspunderii Guvernului procedura parlamentară ar fi mai laborioasă şi mai lungă, în contextul în care este nevoie de celeritate pentru ca aplicarea măsurilor să producă efecte.

Economie 2023-09-28 10:15:03