Moartea lui Aleksei Navalnîi ar trebui să facă țările occidentale să „treacă de la cuvinte la fapte” în ce privește regimul criminal de la Kremlin, a declarat, sâmbătă, văduva opozantului rus Alexander Litvinenko, asasinat la rândul său prin otrăvire cu poloniu radioactiv, în 2006.

Este și o „zi foarte tristă” pentru Rusia, a declarat Marina Litvinenko, sâmbătă, în capitala britanică, în urma morții lui Aleksei Navalnîi. Soţul ei, Alexander Litvinenko, agent al KGB, iar apoi al FSB, exilat în Marea Britanie după dezvăluiri incendiare - şi adeseori neverificabile - a decedat la 43 de ani pe 23 noiembrie 2006, la 20 de zile după ce fusese otrăvit cu Poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică.

„Înţeleg foarte bine ce poate simţi Iulia Navalnîia după ceea ce s-a petrecut cu soţul ei, a declarat ea. „Este o zi foarte tristă, nu doar pentru familia lui Aleksei Navalnîi - soţia, fiul şi fiica - ci şi pentru numeroşi ruşi care visează un viitor mai bun pentru ţara lor”, a adăugat ea.

Marina Litvinenko, care s-a luptat mult timp pentru ca circumstanţele din jurul morţii soţului său să fie clarificate, a cerut văduvei opozantului să facă astfel încât comunitatea internaţională „să nu uite niciodată” moartea soţului său. „Nu este suficient să vorbim despre asta ieri, astăzi şi poate încă câteva zile. Va trebui să vorbim atât timp cât va fi necesar până când Iulia va obţine dreptatea”, a spus ea.

Ancheta publică britanică a conchis în 2016 că Vladimir Putin a „aprobat, probabil”, uciderea lui Litvinenko, executat - potrivit acesteia- de omul de afaceri Dmitri Kovtun şi fostul agent secret Andrei Lugovoi, devenit deputat, împreună cu care Litvinenko băuse un ceai pe 1 noiembrie 2006. La fel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a considerat Rusia ca fiind „responsabilă” de acest asasinat, în 2021, ceea ce Kremlinul a negat întotdeauna.

Citiți și: Lunga listă a victimelor lui Putin. Cine sunt oamenii despre care se crede că au fost asasinați la comanda liderului de la Kremlin

Potrivit soţiei fostului spion, moartea lui Aleksei Navalnîi trebuie să determine comunitatea internaţională şi în special ţările occidentale să treacă „de la cuvinte la fapte” faţă de dictatorul rus. „Este important ca liderii să spună cât de mult regretă şi compătimesc, dar asta nu este destul”, a susţinut ea.

Potrivit ei, aceste fapte trec înainte de toate prin susţinerea Ucrainei împotriva Rusiei după aproape doi ani de la invazia declanşată de regimul criminal de la Kremlin.

„Singurul mod de a ajuta opoziţia rusă să răstoarne regimul lui Putin este de a susţine Ucraina”, a afirmat ea, apreciind că doar o victorie ucraineană ar putea „să incite cetăţenii ruşi să ceară schimbarea”. Marina Litvinenko a pledat, de asemenea, pentru ca ţările occidentale să înceteze să cumpere petrol şi gaz ruseşti, ceea ce finanţează efortul de război al Rusiei.

În ciuda tristeţii provocate de decesul lui Aleksei Navalnîi, văduva lui Litvinenko vrea să rămână optimistă cu privire la viitorul ţării sale, emoţionată de numeroasele adunări de sprijin în faţa ambasadelor ruse din întreaga lume. „Nu se poate trăi fără speranţă într-un viitor mai bun. Cred că într-o zi Rusia se va putea schimba”, a adăugat ea.