Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, după o vizită alături de Mark Rutte și de Nicolae Ciucă la baza militară de la Cincu, că i-a transmis premierului olandez „așteptarea legitimă” a României de a adera la spațiul Schengen. „Sunt optimist”, a spus Klaus Iohannis, precizând însă că nu vrea să facă „o afirmație extrem de optimistă asupra duratei”. La rândul său, Mark Rutte a declarat că Olanda „nu este în principiu împotrivă”. Întrebat dacă ar putea fi de acord cu aderarea României în acest an, premierul olandez a spus că „nu pot să vă dau un termen”.

„Olanda nu e în principiu împotrivă. Noi spunem că toate țările care îndeplinesc condițiile trebuie să intre în spațiul Schengen. România a făcut foarte mulți pași înainte în ultimii ani. Trebuie să fie toate condițiile îndeplinite. Avem și un mecanism de cooperare și de verificare. Pașii următori vor veni și după vom vorbi mai departe. (...) Olanda nu se opune, dar trebuie să o facem (n.red. aderarea) într-o manieră transparentă și corectă. Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și trebuie să avem un stat de drept mai bun. Au fost făcuți mulți pași, ceea ce trebuie acum stabilit în MCV, legile corupției. Al doilea lucru, sistemul informatic Schengen. Comisia a început procedurile, eu cred că misiunea de evaluare trebuie să fie mai profundă și nu știu când vor veni rezultatele. Nu pot să vă dau un termen”, a declarat Mark Rutte, întrebat dacă România ar putea fi acceptată în acest an în spațiul Schengen.

Și președintele Klaus Iohannis a precizat că aderarea țării noastre depinde de aspecte tehnice dar și de un vot politic. „Eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau”, a spus șeful statului.

„Am discutat despre așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen. Am reiterat toate argumentele pentru aderarea noastră. Nu e doar necesară, ci și extrem de oportună. România îndeplinește cerințele tehnice și acționează ca un membru de facto pentru protecția granițelor Uniunii. Suntem parte integrantă a reformei spațiului Schengen. Aderarea României va contribui la securitatea și consolidarea spațiului Schengen așa cum am dovedit cu gestionarea celor 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care au trecut granița.  Sper să se întrunească condițiile politice pentru aderarea României, într-un context în care consolidarea spațiului Schengen în ansamblul său este deosebit de importantă. (...) Am spus intenționat și condiții tehnice și condiții politice. Intrarea în Schengen are două părți, partea de proceduri ca să fim coerenți cu toți partenerii din UE. Însă, procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format JAI. Acolo se votează. Și regula pentru formatul JAI este consens, adică toți trebuie să fie de acord. Votul în JAI este un vot care are o puternică componentă politică. Asta nu e rău. Așa funcționează Uniunea. Dar ca să fie un vot în unanimitate, trebuie să îi convingem pe toți că normele sunt îndeplinite. Un vot politic nu este negativ deloc, într-un final, într-o democrație, se votează. Nu dorim să intrăm în consiliul JAI nelămuriți și să apară discuții care foarte ușor se pot duce într-o notă negativă. De aceea, eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau, pentru că obiectiul național nu este de a da un vot până în data X, ci pentru a intra în Schengen”, a declarat președintele Klaus Iohannis. 

Acesta a mai spus că discuția de astăzi cu premierul olandez a avut o concluzie „pozitivă”.

„Am discutat și azi în extenso și concluzia a fost una pozitivă. Căutăm calea cea mai bună pentru a adera, niciunul nu ne imaginăm că putem să eșuăm în acest demers. Este destul de limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs. Iar cei din UE, partenerii noștri, doresc să primească confirmarea că ne-am făcut temele. Procedurile nu au rămas la niveul anului 2011, dar pentru a avea claritate și pentru a construi un spațiu sigur pentru toată lumea este nevoie încă de destul de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmație extrem de optimistă asupra duratei. Încercăm să facem cât mai repede. Nu există solicitări speciale. Solicitările se referă fix la chestiunile legate de Schengen și vom găsi cele mai bune căi pentru chestiunile care nu sunt 100% lămurite. Eu sunt optimst”, a mai spus președintele României.

Vizita premierului olandez în România are loc în contextul în care țara noastră solicită aderarea la spațiul Schengen, Olanda fiind singura țară din UE care se mai opune. Vizita lui Rutte vine cu două luni înainte de un vot decisiv în Consiliul JAI pentru o eventuală aderare a României la Spațiul Schengen.