La Washington, Volodimir Zelenski a făcut provizii de imagini pentru cărţile de istorie, precum şi de promisiuni. Dar numai pe câmpul de luptă Ucraina va putea cu adevărat convinge Statele Unite şi Occidentul să o susţină în continuare, potrivit analiştilor. Scurta vizită de miercuri a preşedintelui ucrainean, care nu şi-a părăsit ţara de la începutul invaziei rusești, în februarie, vine „într-unul dintre cele mai sumbre momente, deoarece amintirea victoriei de la Herson  se stinge, iar costul războiului continuă să crească”, analizează Michael Horowitz, expert în probleme de securitate din compania de consultanţă Le Beck. Între timp, Vladimir Putin admite pentru prima oară că Rusia se află în război împotriva Ucrainei. De asemenea, dictatorul rus a spus că, mai devreme sau mai târziu, conflictele se încheie cu negocieri.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI

ACTUALIZARE 20:00 Guvernul olandez a anunţat că oferă 2,5 miliarde de euro în sprijinul Ucrainei, în 2023, banii fiind destinaţi, în mare parte, ajutorului militar.

Într-o conferinţă de presă la Haga, prim-ministrul Mark Rutte a precizat că "aproape 2 miliarde sunt destinate sprijinului militar".

"Restul va merge către (ajutor) umanitar şi reconstrucţia infrastructurii", a adăugat el.

"Utilizarea exactă a contribuţiei depinde de nevoile ucrainenilor şi, aşadar, de desfăşurarea războiului", se arată într-un comunicat al guvernului.

"Atât timp cât Rusia va continua războiul în Ucraina, Ţările de Jos vor continua să susţină Ucraina", pe plan militar, umanitar şi diplomatic, a transmis Rutte pe Twitter, menţionând că tocmai a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre acest subiect.

ACTUALIZARE 15.35 Guvernul ucrainean a acuzat vineri autorităţile proruse din oraşul ocupat Mariupol, din sud-estul Ucrainei, că demolează ruinele teatrului dramatic din oraş, bombardat în martie cu sute de civili refugiaţi înăuntru, transmite EFE.

"Teatrul Dramatic din Mariupol nu mai există. Forţele de ocupaţie distrug urmele crimelor lor şi nu le pasă dacă este o clădire de patrimoniu cultural", a scris ministrul culturii ucrainean, Oleksandr Tkacenko, pe canalul său Telegram.

Clădirea devenise un simbol al conflictului, precum şi al "războaielor împotriva culturii ucrainene pe care Rusia le poartă de secole", a spus ministrul ucrainean, care a cerut ca responsabilii să fie aduşi în faţa justiţiei.

El şi-a însoţit postarea cu un videoclip care arată un buldozer dărâmând un zid aflat încă în picioare deasupra unui morman de moloz, pe fundalul a ceea ce se presupune că sunt panouri cu portrete de scriitori ruşi, amplasate de autorităţile proruse pentru a ascunde rămăşiţele clădirii.

La rândul său, comisarul pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Dmitro Lubineţ, a afirmat că, prin acest gest, forţele de ocupaţie au distrus "ceea ce a fost cândva un monument arhitectural proeminent al oraşului şi locul în care sute de oameni au murit şi au supravieţuit în acelaşi timp".

"Nu vom uita şi nu vom ierta niciodată", a subliniat el pe canalul său Telegram.

Un consilier al fostului primar al lui Mariupolului, Petro Andriuşcenko, a relatat prin acelaşi serviciu de mesagerie că autorităţile proruse au demolat deja jumătate din teatru.

"În două zile nu va mai exista nici măcar o amintire fizică", a declarat el.

Clădirea Teatrului Dramatic Regional din Doneţk, care a servit drept adăpost antibombe încă de la începutul invaziei ruse, a fost bombardată pe 16 martie, într-un atac în care se estimează că au fost ucişi peste 500 de civili.

ACTUALIZARE 15.30 În urma bombardamentelor din ultima zi, internatul unei școli din orașul Kramatork, regiunea Donețk, a fost distrus, iar în regiunea Harkov a fost lovită o clădire a Spitalului Districtual Central, patru muncitori fiind răniți, relatează Ukrainska Pravda.

În timpul nopții, atacurile din Donețk au avut loc asupra așezărilor aflate de-a lungul liniei frontului, iar în dimineața zilei de vineri, forțele ruse au bombardat orașul Avdiivka. Loviturile au avut loc după ce joi după-amiază, un atac cu rachete a distrus internatul unei școli din Kramatorsk. În total, șapte civili au fost răniți în Donțek, în atacurile din ultima zi.

În Harkov, forțele ruse au lansat lovituri cu rachete și artilerie, bombardând așezările de graniță din districtele Harkov, Ciuhuiiv, Kupiansk și Izium, anunță vineri, șeful Administrației Regionale de Stat, Oleg Sinegubov.

„În comunitatea Vovchansk, garajele erau în flăcări, în urma loviturilor. Blocul economic al Spitalului Districtual Central a fost avariat. Patru angajați ai spitalului au fost răniți – trei bărbați și o femeie. Un alt bărbat de 62 de ani a suferit și el răni de schije. Toate victimele sunt în stare moderată, nu există amenințări la adresa vieții lor”, a precizat oficialul local, într-o postare pe Telegram.

Sinegubov avertizează și asupra pericolului ridicat reprezentat de mine. La Izium, un bărbat de 25 de ani a fost rănit după ce un dispozitiv exploziv a sărit în aer în pădure.

ACTUALIZARE 10:46. Vizita surpriză a președintelui Volodimir Zelenski la Washington, prima a liderului ucrainean de când a început invazia rusească în urmă cu peste 300 de zile, a început cu o călătorie secretă cu trenul spre Polonia, la sfârșitul zilei de marți.

În dimineața zilei de miercuri, liderul ucrainean a ajuns în orașul polonez Przemysl, acolo unde a fost observat în stația de tren, conform unor imagini video făcute publice de o televiziune privată. Liderul de la Kiev se afla în prezența ambasadoarei americane în Ucraina, Bridget Brink, care l-a acompaniat în această călătorie.

Vizita lui Zelenski fusese planificată de mai multe zile și organizată în secret ca urmare a îngrijorărilor cu privire la siguranța sa. Detaliile, însă, au fost făcute publice pe Twitter, de un reporter american. Odată ajuns în Polonia, Zelenski a urcat la bordul unui avion al guvernului american care a aterizat, miercuri după-amiază, la baza Andrews din statul Maryland, în apropiere de capitala Washington D.C.

Zelenski a călătorit, apoi, cu o coloană oficială până la Blair House, casa de oaspeți a președinției americane. După ce s-a odihnit puțin, președintele ucrainean a fost condus la Casa Albă, unde a fost întâmpinat de președintele Joe Biden și de Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden.

În locul unui costum cu cravată, Zelenski a preferat să poarte cunoscuta sa „îmbrăcăminte de război” – un pulover verde și pantaloni cargo – subliniind simbolic faptul că vine dintr-o țară aflată în război.

Nu a existat nicio „formulă matematică” pentru a găsi ziua cea mai potrivită pentru călătoria lui Zelenski, a spus un oficial de top din administrația Biden. Sursa citată a adăugat, însă, că vizita a reprezentat o „importantă sursă de avânt și alimentare” pentru sprijinul american pentru Ucraina, în condițiile venirii iernii.

Administrația Biden a purtat un dialog apropiat cu Zelenski pentru a stabili „parametrii de securitate” necesari pentru plecarea acestuia din Ucraina, pentru vizita în SUA și pentru întoarcerea rapidă în țară, a spus oficialul, vorbind sub condiția anonimatului. „Desigur, în final, decizia a fost a lui Zelenski.

El a concluzionat că acești parametri de securitate au fost suficienți. Noi am acceptat să oferim tot ce a fost necesar și am dus la bun sfârșit în consecință”, a mai spus oficialul.

ACTUALIZARE 9:58. Discursul și vizita președintelui Volodimir Zelenski la Washington, de miercuri, moment în care a exprimat mulțumirea sa și a poporului său pentru sprijinul acordat de americani, a reprezentat un moment istoric, care a rezonat cu oamenii din Ucraina, scrie CNN, care a întrebat mai mulți ucraineni cum au reacționat.

Maria Hraciova, directoare de marketing la Kiev, a declarat pentru CNN că se simte mereu emoționată de discursurile lui Volodimir Zelenski și că cel de miercuri i-a produs același tip de emoție.

„M-a emoționat când a vorbit în fața Camerei Reprezentanților, felul în care a arătat, faptul că nu a purtat costum, că a fost el însuși. A spus adevărul, a spus ce își dorește, ce trebuia să spună. Admir acest lucru”, a spus ea. Hraciova consideră că felul în care a fost primit liderul ucrainean a fost „foarte emoționant”,și a subliniat eficiența vizitei sale în „a aduce arme și sute de milioane de dolari în ajutoare”, chiar dacă va fi nevoie de și mai mult în viitor.

Citiți mai departe AICI

ACTUALIZARE 8:49. Rusia nu a manifestat vreo dorinţă „semnificativă” de a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat, joi, secretarul de stat american, Antony Blinken, la scurt timp după afirmaţia dictatorului rus, Vladimir Putin, conform căreia Rusia susţine încheierea „cât mai curând” a acestui conflict.

„Până astăzi, în mod fundamental, Rusia nu a manifestat niciun interes de a se angaja într-o diplomaţie semnificativă pentru a pune capăt războiului”, a spus Blinken într-o conferinţă de presă organizată a doua zi după vizita preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la Washington.

Vladimir Putin a spus, joi, că ţara sa doreşte încheierea războiului din Ucraina şi a subliniat că toate conflictele armate se încheie cu negocieri diplomatice. „Scopul nostru nu este să învârtim roata conflictului militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război. Ne vom strădui să punem capăt acestui lucru şi cu cât mai repede, cu atât mai bine, bineînţeles”, a spus dictatorul rus.

Kremlinul a susţinut că vizita lui Volodimir Zelenski în Statele Unite nu a ilustrat deloc „dorinţa de a asculta Rusia” şi că SUA duce în Ucraina „un război indirect de facto” împotriva Rusiei.

„Această vizită este menită să dea speranţă. Din acest unghi, Zelenski este un comunicator excelent”, spune Horowitz, citat de AFP și Agerpres.

Ne vom aminti într-adevăr de imaginea lui Joe Biden, costum bleumarin strict şi cravată în culorile Ucrainei, cu mâna pe umărul lui Volodimir Zelenski, într-un pulover kaki şi bocanci, în timp ce cei doi merg la umbra colonadelor Casei Albe.

Sau cea a preşedintelui ucrainean, aclamat de Congresul american, care desfăşoară un mare steag albastru şi galben adus de pe front. SUA va sprijini Ucraina „atât timp cât este nevoie”, a repetat de mai multe ori preşedintele american.

Volodimir Zelenski, în calitate de comandant-şef, a promis că Ucraina „nu se va preda niciodată”, şi a subliniat a o ajuta „nu este acţiune de caritate, este o investiţie în securitatea mondială şi democraţie”.

„Nu putem să îngheţăm această bătălie ori să o amânăm”, a continuat liderul de la Kiev, care adeseori a părut că se adresează în principal republicanilor. Republicanii, care vor prelua în ianuarie controlul parţial al Congresului, s-au întrebat deja cu voce tare despre valoarea şi distribuţia ajutorului colosal pe care Statele Unite îl furnizează Ucrainei.

„Dar, ca de multe ori, comunicarea nu este totul”, subliniază Michael Horowitz, subliniind că o problemă primordială, a sfârşitului pe care l-ar putea cunoaşte conflictul, a rămas nerezolvată.

„Pentru mine, în calitate de preşedinte, o pace justă nu implică niciun compromis în ce priveşte suveranitatea, libertatea şi integritatea teritorială a ţării mele”, a spus Volodimir Zelenski. Joe Biden s-a ferit să propună propria sa definiţie a unei „păci juste”. Preşedintele american repetă că nicio decizie cu privire la Ucraina nu va fi luată „fără Ucraina”.

Dar lasă să persiste o oarecare ambiguitate - acolo unde preşedintele francez, Emmanuel Macron, provoacă iritare trasând deja contururile unei soluţii negociate care, în opinia sa, ar trebui să ofere „garanţii” de securitate Rusiei.

Pentru Michael Horowitz, dacă Ucraina doreşte să descurajeze Occidentul în a o forţa să negocieze, „are nevoie, mai mult decât orice, de noi victorii militare. Este singura modalitate de a elimina cu adevărat plictiseala” şi de a obţine mai mult ajutor. Doar că, subliniază expertul, pentru a ajunge la aceste victorii, trebuie, însă, mai mult ajutor. SUA a anunţat, miercuri, o nouă livrare de arme şi a răspuns uneia dintre cererile majore ale Kievului prin includerea unui sistem perfecţionat de rachete sol-aer Patriot.

Dar Statele Unite refuză, deocamdată, să furnizeze echipamente mai grele, în special rachete cu rază lungă de acţiune. „Nu suntem în 1944 sau 1945”, când înfrângerea Germaniei devenise inevitabilă, aminteşte Mikola Bielieskov, de la Institutul naţional ucrainean de cercetări strategice. Situaţia actuală „seamănă mai mult cu 1942 sau începutul anului 1943. Drumul este lung până la un triumf final” asupra Rusiei, adaugă el.

„Pentru următoarele luni, Ucraina este într-o formă bună în ceea ce priveşte sprijinul financiar atât din partea Statelor Unite, cât şi a europenilor”, este de părere Luke Coffey de la think tankul conservator Hudson Institute. Expertul se aşteaptă ca armata ucraineană să treacă iarna aceasta la ofensivă pentru a elibera de ruşi oraşul Melitopol, în sud-est, pentru a relansa solidaritatea occidentală.

„Totuşi, trebuie să începem să ne gândim la acest război în termeni de ani, nu de luni. Şi trebuie să ne pregătim în consecinţă”, avertizează el.

Vladimir Putin a spus, joi, că sistemul antiaerian american Patriot e „destul de vechi” și că armata rusă va găsi o cale de a contracara, un „antidot” la acest sistem pe care Statele Unite îl vor furniza Ucrainei, aflată sub presiunea bombardamentelor Rusiei.

„Cât despre Patriot, este un sistem destul de vechi. El nu funcţionează ca al nostru, sistemul rusesc S-300. Dar adversarii noştri din principiu spun că este o armă defensivă.

Foarte bine, vom ţine cont de asta. Şi un antidot va fi găsit întotdeauna”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă la Moscova, minimalizând semnificaţia acestui sistem de apărare aeriană, conform Agerpres.

Vladimir Putin a rostit pentru prima oară cuvântul „război” într-un discurs ținut joi referitor la conflictul din Ucraina.

Putin a spus că Rusia dorește „o finalizare a războiului din Ucraina” și că toate conflictele armate se încheie cu negocieri diplomatice.

„Scopul nostru nu e să învârtim roata acestui conflict militar ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război”, a spus Putin.

„Încercăm să găsim o soluție și, cu cât mai repede, cu atât mai bine”. Putin a ținut un discurs la o zi după vizita președintelui Volodimir Zelenski la Casa Albă.

„Am spus-o de mai multe ori: intensificarea ostilităților duce la pierderi nejustificate de vieți omenești”, a adăugat Putin, citat de Reuters.