Reprezentanții GRU, serviciul de informații al armatei ruse, au încercat să recruteze luptători ai Regimentului Azov, după ce aceștia au fost eliberați din captivitate. Dezvăluirea a fost făcută de Bohdan Krotevici, unul dintre comandanții acestor ultranaționaliști ucraineni, care au fost integrați în unitățile din Garda Națională ucraineană, relatează publicația ucraineană pravda.com.ua.
Deși Moscova îi detestă pe oamenii din Regimentul Azov, pe care îi numește „naziști”, se pare că le recunoaște calitățile de luptători și n-ar avea o problemă cu recrutarea lor. „Voi luptați bine. Haideți să distrugem Occidentul și SUA împreună!” - așa a sunat propunerea făcută de reprezentanții spionajului militar rusesc pentru cei din Regimentul Azov, potrivit lui Bohdan Krotevici.
Luptătorii din Regimentul Azov au avut însă o opinie unanimă: „Ei sunt dușmanii noștri. Noi suntem armata ucraineană. Ucraina este patria noastră”, a povestit Bohdan Krotevici într-o conferință de presă susținută joi.
Regimentul Azov, care are rădăcini de extremă dreapta şi ultranaţionaliste, a fost una dintre cele mai proeminente formaţiuni militare ucrainene care au luptat împotriva Rusiei în estul Ucrainei, remarcându-se în special prin rezistența pe care a opus-o în uzina Azovstal din Mariupol. Rusia a făcut referire cu regularitate la Regimentul Azov în sprijinul afirmaţiei sale că Ucraina este controlată de „fascişti”. Propaganda rusă de stat i-a comparat pe combatanţii regimentului Azov cu naziştii din Al Doilea Război Mondial.
Regimentul (Batalionul) Azov a fost creat în 2014 la Mariupol după ce separatiştii proruşi din regiunea Donbas au început lupta armată. Între timp, acest batalion - considerat de extremă-dreaptă - a fost integrat în armata ucraineană.
Stabiliţi în portul Mariupol din estul Ucrainei, mulţi dintre membrii Regimentului au fost capturaţi de forţele ruseşti când oraşul a căzut, după aproape trei luni de asediu. După săptămâni de lupte şi bombardamente intense, ultimii apărători ai oraşului Mariupol, baricadaţi în uzina Azovstal, s-au predat în cele din urmă în luna mai, la ordinul Kievului, fiind consideraţi eroi de către ucraineni.
Oficiali din aşa-numita Republică Populară Doneţk au declarat atunci că luptătorii din regimentul Azov ar putea primi pedeapsa cu moartea în conformitate cu legile acestei entităţi administrative nerecunoscute decât de Rusia şi câţiva aliaţi apropiaţi.
La sfârșitul lunii iulie, o serie de explozii s-au produs în închisoarea de la Olenivka, într-o zonă separatistă prorusă din estul Ucrainei unde erau deţinuţi soldaţii luaţi prizonieri la Mariupol. Exploziile s-au soldat cu zeci de morţi, potrivit armatei ruse. Moscova a acuzat Kievul că a bombardat această tabără de prizonieri, ceea ce autorităţile ucrainene au negat, afirmând, dimpotrivă, că aceşti deţinuţi au fost masacraţi de forţele ruse.
În august, Curtea supremă din Rusia a desemnat Regimentul Azov din Ucraina grupare „teroristă”. Potrivit legii ruseşti, conducătorii unei organizaţii teroriste riscă între 15 şi 20 de ani de închisoare, iar simplii membri între 5 şi 10 ani.
O parte din luptătorii Regimentului Azov au fost eliberați din captivitatea rusă la sfârșitul lunii septembrie, în cadrul celui mai amplu schimb de prizonieri de război între Rusia și Ucraina. Printre cei eliberați s-au numărat și comandantul, Denis Prokopenko, și secundul său, Sviatoslav Palamar. Absolut toţi ucrainenii predaţi au avut nevoie de reabilitare psihologică, mai cu seamă că mulți dintre ei au fost torturați cu brutalitate, au dezăvăluit ulterior autoritățile ucrainene.
Bohdan Krotevici le-a cerut joi jurnaliștilor să nu-i pună întrebări despre captivitatea la ruși. Potrivit acestuia, dezvăluirea de informații le-ar pute face rău celor care încă se află acolo și a căror eliberare încă se negociază.