Kremlinul afirmă că proiectul de acord de pace care a fost discutat între Rusia şi Ucraina la Istanbul în 2022, la câteva săptămâni după începerea războiului, ar putea fi punctul de plecare pentru o soluţionare a crizei ucrainene.

Turcia, membră NATO, a găzduit discuţiile iniţiale dintre părţi în primele săptămâni ale războiului.

„Am auzit şi declaraţii de la Washington că acesta ar putea deveni o bază, un punct de plecare pentru negocieri. Şi, desigur, preşedintele Putin a spus că negocierile ar putea avea ca punct de plecare acordurile de la Istanbul”, a afirmat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, răspunzând la o întrebare dacă Moscova consideră în continuare acordurile de la Istanbul ca bază pentru un viitor tratat de pace, notează RIA Novosti, preluată de Reuters și Agerpres.

Trimisul special al administraţiei Trump, Steve Witkoff, a admis posibilitatea de a folosi aceste acorduri ca punct de plecare pentru negocieri într-un recent interviu pentru CNN, dar poziţia sa nu este întru totul împărtăşită de un alt emisar al administraţiei Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, care a afirmat joi că acestea nu pot fi „cadrul corect pentru aplanarea războiului”, relatează publicaţia ucraineană Hromadske.

„Acordurile de la Istanbul conţin cerinţe serioase, care duc la o slăbire a Ucrainei. Aş fi de acord cu ceea ce a spus Steve. Şi Steve a spus că acesta este punctul de plecare. Dar nu cred că este un cadru corect. Dacă vreţi, se pot încep discuţiile cu ruşii de pe această poziţie”, a afirmat Kellogg la o conferinţă a Consiliului pentru Relaţii Externe (Council on Foreign Relations, CFR), think tank american.

Potrivit lui Kellogg, în loc să se revină la vechile formate, ar trebui elaborată o nouă abordare care să ţină cont de actualul raport de forţe.

Pe 28 februarie 2022, la Istanbul au început negocieri între Ucraina şi Federaţia Rusă, unele runde desfăşurându-se cu prezenţa fizică a reprezentanţilor delegaţilor celor două părţi, iar altele au avut loc online.

După cum a scris Radio Liberty, Moscova a propus atunci Ucrainei un acord care practic ar fi însemnat capitularea ei. Era un proiect numit „Tratat privind reglementarea situaţiei din Ucraina şi neutralitatea Ucrainei”. Acesta este primul document cunoscut care subliniază termenii Rusiei pentru un acord de pace după invazia pe scară largă pe care a declanşat-o la 24 februarie 2022, conform site-ului ucrainean Hromadske.

Potrivit acestui proiect de acord, Rusia a formulat următoarele solicitări:

- Ucraina trebuie să-şi reducă armata la 50.000 de oameni, inclusiv 1.500 de ofiţeri.

- Ucraina nu trebuie „să dezvolte, să producă, să cumpere sau să desfăşoare pe teritoriul său rachete de orice tip, cu o rază de acţiune mai mare de 250 km”.

- Ucraina trebuia să recunoască independenţa aşa-numitelor republici Doneţk şi Lugansk - în cadrul frontierelor administrative ale acestor regiuni. După câteva luni, în septembrie 2022, Rusia a proclamat anexarea acestor două regiuni din estul Ucrainei, precum şi a încă două din partea sudică a teritoriului ucrainean - Herson şi Zaporojie. La ora actuală, preşedintele rus Vladimir Putin cere Ucrainei să recunoască aceste patru regiuni ucrainene ca aparţinând Rusiei şi retragerea trupelor ucrainene din aceste teritorii pe care armata nu le controlează integral nici în prezent, după mai bine de trei ani de război.

- Ridicarea tuturor sancţiunilor, atât ucrainene, cât şi internaţionale şi renunţarea la toate procesele intentate împotriva sa în instanţele internaţionale după 2014, când a anexat Crimeea.

- Ucraina să acorde limbii ruse statutul de limbă de stat şi să restabilească toate drepturile de proprietate ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată Patriarhiei Moscovei.

Cu toate acestea, procesul de negociere s-a blocat la sfârşitul lunii aprilie 2022, întrucât părţile erau în dezacord cu privire la principalele prevederi ale acestui proiect de acord. În acelaşi timp, armata rusă se retrăsese din nordul Ucrainei pentru că nu a reuşit să cucerească Kievul sau să forţeze Ucraina să capituleze.

Posibilitatea unor discuţii de pace nu a mai fost luată în calcul după ce au fost descoperite numeroase cazuri de execuţii în masă ale civililor ucraineni, precum masacrul de la Bucea, după retragerea forţelor ruse din suburbiile Kievului. Sute de civili ucraineni au fost executaţi de soldaţi ruşi şi aruncaţi în gropi comune, aminteşte media ucraineană citată.

Şeful delegaţiei ucrainene la negocierile de la Istanbul, David Arahamia, liderul partidului „În slujba poporului”, a declarat ulterior într-un interviu că delegaţia rusă a promis pace Kievului în schimbul refuzului de a adera la NATO. Ucrainenii nu au crezut în această promisiune, mai ales că premierul britanic de atunci Boris Johnson i-ar fi încurajat să lupte şi să nu semneze documentul. Boris Johnson a negat orice rol în aceste discuţii.

Mai târziu, Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american pentru afaceri politice, a admis într-un interviu că Washingtonul a considerat că acordul de la Istanbul nu era profitabil pentru Ucraina.