Dieta mamei din timpul sarcinii poate influența riscul de autism la copii, sugerează o nouă cercetare. Pentru prima dată, cercetătorii de la Universitatea din Glasgow din Marea Britanie au efectuat un studiu amplu, cu peste 95.000 de mame și copiii lor, pentru a determina dacă există o asociere semnificativă statistic între calitatea dietei materne și probabilitatea copilului de a dezvolta autism.
Tulburările din spectrul autist reprezintă un grup divers de afecțiuni caracterizate printr-un anumit grad de dificultate cu interacțiunea socială și comunicarea, care afectează aproximativ unul din 36 de copii din SUA, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.
Există multe cauze potențiale ale tulburărilor din spectrul autismului, care includ atât factori de mediu, cât și factori genetici. Cercetările anterioare au sugerat, de asemenea, o legătură între modelele alimentare prenatale și dezvoltarea autismului.
Studiile au arătat că utilizarea multivitaminelor prenatale și a suplimentelor de acid folic, precum și aportul adecvat de vitamina D și aportul ridicat de pește, sunt toate asociate cu o probabilitate redusă de diagnosticare cu autism în copilărie. Cu toate acestea, luarea în considerare a acestor factori în mod izolat neglijează efectele sinergice și antagoniste pe care nutrienții le pot avea atunci când sunt consumați ca parte a unei diete prenatale realiste.
Până în prezent, studiile asupra acestor asocieri holistice s-au bazat pe eșantioane de dimensiuni mici, cu rezultate inconsecvente. Acum, pentru prima dată, cercetătorii de la Universitatea din Glasgow din Marea Britanie au efectuat un studiu amplu cu peste 95.000 de mame și copiii lor pentru a determina dacă există o asociere semnificativă statistic între calitatea dietei materne și probabilitatea copilului de a dezvolta autism, scrie Newsweek.
Datele au fost colectate din 2002 până în 2008 și, respectiv, 1990 până în 1992, iar copiii au fost urmăriți până la vârsta de 8 ani sau mai mult.
Calitatea dietei a fost evaluată pe baza ghidurilor alimentare globale, inclusiv un aport ridicat de fructe, legume, pește, nuci și cereale integrale și un aport scăzut de carne roșie și procesată, băuturi răcoritoare și alimente bogate în grăsimi saturate și carbohidrați rafinați. Participanții au fost apoi clasificați ca având aderență ridicată la modelele alimentare sănătoase, aderență medie și aderență scăzută.
După ajustarea pentru factorii potențial de confuzie, cum ar fi IMC matern, nivelurile de educație și utilizarea suplimentelor, o aderență ridicată la modelele alimentare sănătoase în timpul sarcinii a fost asociată cu o reducere cu 22% a probabilității ca copilul să fie diagnosticat cu autism. Aderența ridicată a fost, de asemenea, asociată cu o probabilitate cu 24% mai mică ca copilul să dezvolte dificultăți de comunicare socială.
Exact de ce vedem aceste asocieri nu este complet clar, deși cercetătorii au sugerat că dietele prenatale pot afecta expresia ADN-ului și pot regla procesele imunitare. Autismul a fost, de asemenea, legat de perturbări ale microbiomului, care pot fi afectate de tiparele alimentare.
Cu toate acestea, cercetătorii au subliniat că aceste rezultate sunt pur observaționale. „În prezent, rămânem nesiguri dacă asociațiile observate sunt cauzale”, scriu ei.
De asemenea, pot exista încă factori de confuzie care nu au fost luați în considerare în analiză, cum ar fi genetica, îngrijirea părinților și dietele copilăriei.
Chiar dacă se găsește o relație cauzală, dietele materne nu sunt singurul factor care influențează probabilitatea unui copil de a dezvolta autism și se estimează că aproximativ 80% din cazurile de autism pot fi legate de mutații genetice moștenite.
Cu alte cuvinte, o mamă ar putea urma o dietă perfect echilibrată, sănătoasă și totuși să-și vadă copilul primind un diagnostic de autism.
„Cercetările ulterioare ar trebui să fundamenteze concluziile noastre, mai ales având în vedere inconsecvența din literatura de specialitate anterioară”, spun cercetătorii implicați în acest studiu.