Rusia va construi o centrală nucleară în Uzbekistan, acesta fiind primul astfel de proiect din Asia Centrală post-sovietică, a declarat luni președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev, la întâlnirea avută cu președintele rus Vladimir Putin, care se află în vizită în această țară.

Acordul nuclear, dacă va fi implementat, va demonstra capacitatea Rusiei de a exporta nu numai energie, ci și produse de înaltă tehnologie pe noi piețe asiatice, într-un moment în care Occidentul crește presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni, notează Reuters.

Mirziyoyev a mai spus că guvernul de la Tașkent este interesat să cumpere mai mult petrol și gaze din Rusia, o inversare a practicii de decenii în care Moscova a importat hidrocarburi din Asia Centrală.

„Această vizită anunță începutul unei noi ere în parteneriatul strategic cuprinzător și alianța dintre țările noastre”, a spus Shavkat Mirziyoyev.

Și Putin a vorbit despre Uzbekistan ca fiind un „partener strategic și aliat de încredere”.

Potrivit documentelor publicate de Kremlin, firma nucleară de stat rusă Rosatom va construi până la șase reactoare nucleare cu o capacitate de 55 megawați fiecare, în Uzbekistan, un proiect la scară mult mai mică decât cel de 2,4 gigawați convenit în 2018 și care rămâne să fie finalizat.

Nu există centrale nucleare în niciuna dintre cele cinci republici ex-sovietice din Asia Centrală, deși Uzbekistanul și Kazahstanul vecin, ambii producători de uraniu, au spus de mult timp că economiile lor în creștere au nevoie de ele.

Proiectul kazah, însă, poate demara doar după un referendum național care nu a fost încă programat.

„Aproape toate țările lider ale lumii își asigură securitatea energetică și dezvoltarea durabilă cu ajutorul energiei nucleare”, a spus Mirziyoyev.

Profitând de campania Rusiei de a-și redirecționa exporturile de gaze către Asia pe fondul unei rupturi cu Occidentul pe fondul invaziei din Ucraina, Uzbekistanul a început în octombrie anul trecut să importe gaz natural rusesc prin aceeași conductă care o pompase anterior în direcție inversă.

Deși producția proprie de gaze rămâne substanțială, fiind estimată la aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an, Uzbekistanul se luptă să satisfacă pe deplin cererea internă, iar livrările rusești i-au permis să evite o criză energetică.

„Exporturile (de gaze) se desfășoară cu mult înainte de termen și suntem gata să le creștem volumul dacă este necesar”, a spus Putin.

Potrivit lui Mirziyoyev, la Tașkent se dorește, de asemenea, să crească importurile de petrol rusesc.

Cei doi lideri au transmis că guvernele lor lucrează la proiecte mari în minerit, metale și produse chimice.

Uzbekistanul a menținut legături strânse cu Moscova, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. Cu toate acestea, Mirziyoyev și alți lideri din regiune nu s-au exprimat niciodată în sprijinul a ceea ce Kremlinul numește operațiunea sa militară specială în Ucraina, iar toate țările din regiune lucrează, de asemenea, cu Occidentul la proiecte precum rutele de transport de mărfuri menite să ocolească Rusia.