Moscova riscă să declanșeze un război direct cu NATO prin interceptarea unor nave în apele internaționale și prin încercarea de a impune un control economic asupra Ucrainei, avertizează fostul comandant suprem aliat al NATO în Europa. El spune că flotele țărilor NATO de la Marea Neagră - Turcia, România și Bulgaria - sunt superioare flotei ruse.
Fostul amiral american James Stavridis, care a condus forțele alianței NATO în Europa (SACEUR) între 2009 și 2013, a declarat pentru Politico că escaladările pe mare - inclusiv abordarea unei nave turcești duminica trecută - ar putea forța partenerii Kievului să intervină pentru a împiedica paralizarea economiei Ucrainei.
„Acțiunile Rusiei în apele internaționale ale Mării Negre creează un risc real de escaladare a acestei situații până la un război pe mare între NATO și Federația Rusă”, a spus James Stavridis, potrivit sursei citate.
NATO „nu va furniza toate armele și banii pentru Ucraina, doar pentru a vedea cum Rusia le sugrumă economia cu o blocadă ilegală”, a mai adăugat el.
Marți, Ministerul rus al Apărării a confirmat că Rusia a tras focuri de avertisment înainte de a aborda nava Sukru Okan, o navă cargo sub pavilion Palau, pe care ministrul ucrainean de externe a identificat-o ca fiind turcă.
Inspecția a avut loc în sud-vestul Mării Negre, în largul coastelor Turciei, unul din membrii cu greutate ai NATO.
Stavridis a criticat manevra rușilor ca fiind „echivalentă cu pirateria”, Kremlinul făcând eforturi și mai mari pentru a submina comerțul dintre Ucraina și restul Europei.
„Dacă Rusia începe să confiște nave sau caută să le sperie, cred că este probabil ca NATO să răspundă prin sprijinirea unui coridor umanitar pentru transportul maritim”, a declarat Stavridis. Alianța ar putea proteja navele care merg spre și dinspre portul ucrainean Odesa „cu avioane de luptă NATO deasupra capului și, eventual, cu nave de război NATO în escortă”.
Tensiunile din Marea Neagră au escaladat dramatic de când Rusia s-a retras unilateral din acordul ONU privind cerealele în iulie și a avertizat că navele care călătoresc spre porturile ucrainene ar putea fi considerate ținte militare. Ca răspuns, Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a viza exporturile energetice rusești printr-un atac maritim cu drone asupra unui petrolier și a declarat apele din jurul porturilor rusești din Marea Neagră drept „zonă cu risc de război” începând cu 23 august.
Stavridis a susținut că sprijinul din partea membrilor NATO riverani Mării Negre, și anume Turcia, România și Bulgaria, ar însemna că „flota rusă din Marea Neagră ar fi depășită din punct de vedere militar”.
Turcia a îndemnat Rusia să se întoarcă la acordul cerealelor, iar Consiliul de securitate națională al țării a declarat că tensiunile din Marea Neagră „nu sunt în beneficiul nimănui”.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-ar putea întâlni cu Vladimir Putin la sfârșitul lunii, iar comerțul cu cereale va fi probabil pe ordinea de zi, mai scrie Politico.
După retragerea Rusiei din acordul cerealelor, forțele Moscovei au atacat depozite de cereale ucrainene de-a lungul coastei Mării Negre, distrugând 60.000 de tone de alimente. De asemenea, Rusia a lovit în repetate rânduri porturile ucrainene de pe Dunăre Reni și Izmail, aflate la doar câteva sute de metri de granița cu România, membră NATO, cu lovituri de rachete care par să vizeze comerțul cu cereale.
Ministerul Apărării de la Moscova a avertizat că „toate navele care navighează în apele Mării Negre către porturile ucrainene vor fi considerate ca fiind potențiale transportoare de încărcături militare”.
În ciuda acestui fapt, Kievul a declarat un „coridor temporar” pentru traficul maritim din porturile sale sudice, permițând navelor care au fost limitate în porturi timp de săptămâni să intre în apele internaționale.
Miercuri, ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a anunțat că prima navă, o navă de containere sub pavilion Hong Kong, a pornit la drum, în ciuda amenințării Moscovei.