În condițiile în care vremea pare că este tot mai haotică peste tot în lume, o echipă de cercetători a mers în Groenlanda pentru a face o cronologie meteorologică a insulei. Folosind burghie pentru a fora carote de gheață, ei au văzut fluctuațiile de temperatură de-a lungul deceniilor și secolelor și au încercat să-și dea seama care dintre ele sunt naturale și care au fost produse de om, relatează CNN.

După ani de zile de cercetări asupra calotei glaciare din Groenlanda, savanții au raportat, miercuri, în revista științitifică Nature, că temperaturile din Groenlanda de astăzi sunt cele mai mari din ultimul mileniu – cel mai mare segment de timp pe care au putut să-l analizeze prin forajele lor.

Au descoperit, de asemenea, că între 2001 și 2011, temperaturile au fost, în medie, mai mare cu 1,5 grade Celsius decât pe parcursul secolului 20.

Autorii lucrării spun că schimbările climatice produse de om au jucat un rol semnificativ în creșterea dramatică a temperaturilor în zona Arctică, acolo unde topirea calotei glaciare a avut un impact dramatic asupra întregului glob.

„Groenlanda contribuie cel mai mult la creșterea nivelulului mării. Iar dacă continuăm să avem aceste emisii de carbon pe care le avem acum, atunci, până în 2100, Groenlanda va fi contribuit cu până la 50 de centimetri în plus la nivelul mării, iar asta va afecta milioane de oameni care trăiesc în zone de coastă”, a spus Maria Horhold, autoarea principală a studiului și glaciolog la Institutul Alfred Wegener.

Stațiile meteo de la marginea calotei glaciare din Groenlanda au detectat că zonele de coastă sunt tot mai calde, dar înțelegerea cercetătorilor față de creșterea temperaturilor a fost limitată din cauza lipsei unor observații pe termen lung.

„Dacă vrei să susții că ceva este provocat de încălzirea globală, atunci trebuie să știi care era temperatura naturală înainte ca oamenii să interacționeze cu atmosfera. Pentru asta, trebuie să mergi în trecut – în era preindustrială – când oamenii nu emiteau încă dioxid de carbon în atmosferă”, a mai spus ea.

În absența unor astfel de date din trecut, cercetătorii au folosit date paleoclimatice, precum cele obținute din din studiul carotelor de gheață. Ultima astfel de analiză s-a încheiat în 1995, iar conform datelor de atunci, nu a fost detectată încălzirea, în ciuda faptului că ea era deja evidentă în părți ale lumii.

„Cu această extensie până la 2011, putem arăta că avem, într-adevăr, o încălzire. Tendința de încălzire e acolo încă din 1800, dar avem o variabilitate naturală serioasă care a ascuns această încălzire”, a mai spus Horhold.

Înainte ca oamenii să înceapă emiterea de emisii în atmosferă, temperaturi mai mari de zero grade Celsius în Groenlanda erau nemaivăzute. Cercetări recente arată că regiunea arctică se încălzește de patru ori mai repede decât restul planetei.

Încălzirea semnificativă a calotei glaciare din Groenlanda se apropie de punctul fără întoarcere, spun cercetătorii, ceea ce ar declanșa o topire catastrofală. În Groenlanda este atât de multă gheață încât dacă toată s-ar topi, nivelul mării ar crește cu aproximativ 7 metri, conform NASA.

Deși studiul a acoperit doar perioada până în 2011, Groenlanda a mai trecut prin momente extreme de atunci. În 2019, o primăvară neașteptat de caldă și un val de căldură în iulie au provocat un proces de topire în toată calota glaciară. Atunci, Groenlanda a scăpat aproximativ 532 miliarde de tone de gheață în ocean.

Apoi, în 2021, a plouat pentru prima oară pe crestele Groenlandei.