Rușii acuză noi atacuri ucrainene asupra mai multor regiuni din țara lor. Patru persoane au fost rănite în urma bombardamentelor din Belgorod, a anunțat guvernatorul Viaceslav Gladkov, potrivit CNN. Mai multe blocuri și case ar fi fost avariate, adaugă el. Un incendiu la o rafinărie de petrol din teritoriul rusesc Krasnodar a fost stins după un posibil atac cu drone, a anunțat și guvernatorului din Krasnodar, Veniamin Kondratiev. Între timp, președintele Volodimir Zelenski discută cu reprezentanţii companiei britanice de armament BAE Systems pentru a deschide în Ucraina o fabrică pentru producţia şi reparaţia unei game diverse de armament, de la tancuri la artilerie.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 22:10 Preşedintele Emmanuel Macron a recunoscut miercuri că Franţa ar fi trebuit să acorde mai multă atenţie statelor est-europene, care avertizaseră în legătură cu o Rusie beligerantă, înainte ca forţele Moscovei să invadeze Ucraina, relatează Reuters, citată de News.ro.
Emmanuel Macron a declarat în cadrul unui forum de securitate găzduit de Bratislava că nu ar trebui să existe o divizare între „Vechea Europă” şi „Noua Europă”, referindu-se la divergenţele de durată dintre membrii estici şi cei vestici ai Uniunii Europene cu privire la chestiuni precum Rusia.
„Unii au spus că aţi ratat o ocazie de a tăcea. Cred că am pierdut şi noi o oportunitate de a vă asculta. Acest timp s-a încheiat”, a spus Macron, întrerupt de aplauze, în timpul unui discurs susţinut la centrul de reflecţie GLOBSEC din capitala slovacă, Bratislava.
El a făcut aluzie la o remarcă din 2003 a preşedintelui francez de atunci, Jacques Chirac, care a spus că naţiunile est-europene care s-au alăturat Statelor Unite şi Marii Britanii în decizia lor de a invada Irakul în acel an, în timp ce aliaţi occidentali majori, inclusiv Franţa şi Germania, se opuneau vehement, au pierdut o „bună ocazie de a tăcea”. Remarca a şocat ţările est-europene şi a contribuit la o neîncredere de durată faţă de Paris din partea celor mai noi membri ai UE, neîncredere ce a reapărut după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
În urma invaziei, ţări din estul UE, precum Polonia, l-au criticat pe Macron pentru că a menţinut deschise canalele de comunicare cu liderul rus Vladimir Putin sau pentru că a spus că Rusia nu ar trebui să fie „umilită” în timpul eforturilor internaţionale de a pune capăt conflictului din Ucraina.
Miercuri, Macron a mai spus că Europa ar trebui să îşi construiască propria industrie de apărare şi să nu se bazeze doar pe Statele Unite pentru protecţie, deşi a recunoscut că sprijinul american în bani şi materiale a fost crucial pentru formarea unui front credibil împotriva Rusiei.
„Să fim recunoscători şi să le mulţumim Statelor Unite. Dar este această administraţie aici pentru totdeauna?”, s-a întrebat Macron, aluzie la perspectiva alegerilor prezidenţiale din SUA din 2024.
„De aceea, un pilon european de apărare în NATO este indispensabil”, a punctat el, reluând o teză pe care o susţine de mult timp.
Macron a mai spus miercuri că Rusia a suferit eşecuri clare în război, inclusiv prin aderarea Finlandei la NATO şi pierderea legitimităţii pe scena mondială.
„Războiul este departe de a se încheia, dar un lucru este clar: Ucraina nu va fi cucerită. Putem vedea că ceea ce trebuia să fie o operaţiune specială este deja un eşec geopolitic”, a conchis Macron.
ACTUALIZARE 22:00 Casa Albă a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, cuprinzând sisteme de apărare aeriană, muniţie şi alte echipamente militare în valoare de 300 de milioane de dolari, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Noul pachet de asistenţă de securitate anunţat reprezintă cea de-a 39-a tragere de echipamente din dotările Departamentului apărării, a menţionat Pentagonul.
Pachetul include baterii Patriot, sisteme antiaeriene Stinger, muniţie pentru tancuri şi altele, potrivit Pentagonului.
SUA au oferit până acum Ucrainei, de la instalarea administraţiei preşedintelui Joe Biden, asistenţă de securitate în valoare de peste 38,3 miliarde de dolari, dintre care peste 37,6 miliarde de la începutul invaziei ruse din Ucraina din februarie 2022.
ACTUALIZARE 14:05 Rusia susține, miercuri, că a distrus ultima navă de război a forțelor navale ucrainene, despre care a spus că era staționată în portul din sudul Odesa, scrie The Guardian.
„La 29 mai, o lovitură de înaltă precizie a forțelor aeriene ruse asupra unui loc de ancorare a navelor din portul Odesa a distrus ultima navă de război a marinei ucrainene, „Yuri Olefirenko“”, a declarat armata rusă în briefing-ul zilnic, potrivit AFP.
ACTUALIZARE 13:00 Niciuna dintre părțile implicate în războiul din Ucraina nu este dispusă să-și i-a angajamentul să respecte planul Organizației Națiunilor Unite pentru a preveni un accident nuclear catastrofal la centrala nucleară Zaporojie. Nici Rusia și nici Ucraina nu s-au angajat explicit să respecte cele cinci principii anunțate de agenția nucleară a ONU, „pentru evitarea unui incident catastrofal”, scrie Sky News.
Șeful IAEA, Rafael Grossi, a propus aceste angajamente în Consiliul de Securitate al ONU, marți, ca parte a unui efort de luni de zile de a proteja centrala nucleară de la Zaporojie de activitatea militară.
ACTUALIZARE 12:54 Marea Britanie este „duşmanul etern” al Moscovei, a declarat miercuri vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, avertizând că orice oficial britanic care ajută Ucraina să ducă războiul ar putea fi considerat ţintă militară legitimă a Rusiei, relatează Reuters. Declarația vine după ce șeful diplomației britanice James Cleverly, a declarat că Ucraina are dreptul să lovească „ţinte legitime” pe teritoriul rus în scop de autoapărare.
Dmitri Medvedev a declarat că „nătângii de oficiali” britanici nu se gândesc că Marea Britanie ar putea fi „calificată ca fiind în război”
„Nătângii de oficiali ai Marii Britanii, duşmanul nostru etern, trebuie să ţină minte că, în conformitate cu legislaţia internaţională general recunoscută care reglementează modul de desfăşurare a războiului modern, inclusiv Convenţiile de la Haga şi Geneva cu protocoalele lor adiţionale, statul lor poate fi, de asemenea, calificat ca fiind în război”, susţine Dmitri Medvedev într-o postare pe Twitter, citată de agenţiile de presă oficiale ruse.
ACTUALIZARE 12:40 Un tribunal militar din Rusia a condamnat opt soldați mobilizați la șapte de închisoare pentru că au dezertat în timpul operațiunii invadatorilor în estul Ucrainei, a relatat, marți, site-ul independent Mediazona, citat de The Moscow Times.
Soldații fuseseră trimiși în regiunea ucraineană Luhansk, ocupată de invadatori, după ce fuseseră incorporați în septembrie, ca partea a efortului de mobilizare parțială a Kremlinului, anunțat de Putin în toamna anului trecut.
Citește continuarea AICI.
ACTUALIZARE 12:33 Un atac cu drone a fost raportat la o a doua rafinărie de petrol din sudul Rusiei, potrivit oficialilor locali. Aceștia spun că resturile unei drone s-au prăbușit la uzina Ilsky, dar nicio infrastructură nu a fost deteriorată.
Anterior, oficialii ruși au spus că o dronă a lovit rafinăria Afipsky, aflată la o mică distanță, provocând izbucnirea unui incendiu. Cele două rafinării sunt aproape de portul Novorossiisk din Marea Neagră, una dintre cele mai importante porți de export de petrol din Rusia.
ACTUALIZARE 12:29 Președintele rus Vladimir Putin a încercat să minimalizeze atacul cu drone asupra Moscovei pentru a ascunde opțiunile sale limitate de represalii împotriva Ucrainei, afirmă analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului, citați de cotidianul ucrainean Pravda.
Putin a afirmat că forțele ruse au reușit să lovească sediul central al serviciilor de informații militare ucrainene „acum două [sau] trei zile” și a spus că lovirea infrastructurii militare ucrainene este modul în care Forțele Armate Ruse răspund la „războiul împotriva Donbasului” din Ucraina.
Președintele rus a insinuat că atacul cu dronă asupra Moscovei a fost o răzbunare din partea Kievului pentru atacurile efectuate de Rusia, iar Ministerul rus al Apărării a afirmat, la 30 mai, că forțele ruse au efectuat „un grup de lovituri cu arme lansate din aer cu rază lungă de acțiune și de mare precizie asupra principalelor centre de decizie” din Ucraina.
„Accentul pus de Putin pe loviturile cu rachete din trecut și în curs de desfășurare este probabil o încercare de a semnala că Rusia deja ripostează activ și nu este nevoie să răspundă la alte provocări ucrainene”, arată raportul ISW. Think-tank-ul american atrage atenția asupra declarației lui Putin potrivit căreia, deși sistemele de apărare antiaeriană de la Moscova „au funcționat normal”, Rusia încă trebuie să „lucreze” la îmbunătățirea acestor sisteme.
ISW consideră că această declarație este o „încercare notabilă de a preîntâmpina criticile din partea ultranaționaliștilor ruși”, care în trecut au afirmat că sistemele rusești de apărare aeriană sunt ineficiente, atât la Moscova, cât și în regiunile din Rusia situate de-a lungul graniței cu Ucraina.
Potrivit diverselor rapoarte ale presei ruse, între 25 și 32 de drone au atacat Moscova în noaptea de 29-30 mai, avariind cel puțin două clădiri rezidențiale cu mai multe etaje, iar majoritatea dronelor ar fi fost doborâte în apropierea capitalei ruse.
ACTUALIZARE 12:10 Rusia pierde inițiativa și reacționează din ce în ce mai mult la atacurile ucrainene, potrivit serviciilor de informații militare britanice, citate de Sky News.
Ministerul britanic al Apărării a declarat că Rusia a avut „puțin succes” în atingerea obiectivelor sale de război, cum ar fi neutralizarea apărării aeriene a Ucrainei sau distrugerea forțelor sale de contraatac. Aceasta în ciuda faptului că a lansat atacuri cu drone și rachete de croazieră în profunzimea Ucrainei în 20 de nopți din luna mai, potrivit sursei citate.
Ministerul britanic al Apărării consideră că comandanții ruși încearcă să creeze forțe de rezervă înaintea contraofensivei anticipate, dar Moscova se confruntă în același timp cu amenințări de securitate în vestul Rusiei și cu lacune în linia frontului din jurul Bahmut. Legiunea Libertatea Rusiei, o miliție formată din voluntari ruși care se opun Kremlinului, a susținut că a fost implicată într-un atac în Belgorod la începutul acestei luni, deși Moscova a dat vina pe Ucraina
ACTUALIZARE 12:00 Preşedintele francez Emmanuel Macron depune miercuri eforturi, într-un discurs pe care urmează să-l susţină la Globsec, axat pe probleme de securitate regiponală, la Bratislava, în Slovacia, să-şi asigure omologii din Europa de Est - care se tem de faptul că se pot face concesii Rusiei pentru a pune mai repede capăt Războiului din Ucraina - cu privire la unitate, susţinerea Ucrainei şi suveranitatea europeană, relatează AFP.
Şeful statului francez susţine - în premieră - un discurs la acest forum, cu o lună înainte de summitul NATO de la Vilnius, în Lituania, prevăzut în perioada 11-12 iulie. ”Este vorba despre a transmite semnale clare cu privire la hotărârea noastră de a susţine Ucraina pe termen lung şi de a reveni asupra viitorul Europei, Uniunii Europene (UE) şi continentului nostru, în domeniul securităţii”, rezumă Palatul Élysée, citat de News.ro.
”Este o parte a Europei evident cuprinsă de tensiuni mari în acest moment, din cauza situaţiei din Ucraina şi pentru care summitul NATO este orizontul strategic” imediat, subliniază un consilier al preşedintelui francez. Şefii de stat şi de guverne ai NATO urmează să-şi reafirme la Vilnius susţinerea politică şi militară a Ucrainei, devastată de 15 luni de o ofensivă rusă care îngrijorează ţările vecine, foste membre ale blocului sovietic.
”Trebuie să rămânem uniţi (...). Nu există loc de compromis şi zone gri”, a avertizat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda într-o întâlnire cu omologul său francez, la Palatul Élysée. Emmanuel Macron şi-a îngrijorat în mai multe rânduri omologii, sugerându-le să nu ”umilească” Rusia şi să-i acorde, la fel ca Ucrainei, ”garanţii de securitate” la ieşirea din război, pentru a nu repeta erorile din 1918, care au condus la apariţia Germaniei naziste.
ACTUALIZARE 10:50 Ungaria cere Comisiei Europene să prelungească cel puțin până la sfârșitul anului restricţiile cu privire la importul de cereale şi oleaginoase din Ucraina în cele cinci state membre din Europa de Est. Și comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, consideră că este necesară prelungirea „cel puţin” până la sfârşitul lunii octombrie a restricţiilor impuse cerealelor ucrainene, în pofida opoziţiei Kievului şi a rezistenţei unei părţi din statele membre.
Ungaria a cerut Comisiei Europene să prelungească restricţiile cu privire la importul de cereale şi oleaginoase din Ucraina în cele cinci state membre din Europa de Est (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia), a declarat secretarul de stat în Ministerul ungar al Agriculturii, Zsolt Feldman. Budapesta vrea prelungirea restricțiilor cel puţin până la finele lui 2023, potrivit Reuters, preluată de Agerpres. Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 09:30 Patru persoane au fost rănite într-un atac asupra orașului Shebekino din regiunea Belgorod din sud-vestul Rusiei, a anunțat guvernatorul Viaceslav Gladkov pe Telegram, potrivit CNN.
„Doi au fost duși repede la un spital din Belgorod”, a spus Gladkov. „Bărbatul are răni la gât și la spate, starea este gravă, femeia are răni la brațe. Medicii efectuează acum toate examinările necesare.”
Opt blocuri de apartamente, patru case, o școală și două clădiri administrative au fost avariate în urma bombardamentelor, a mai spus Gladkov.
CNN nu poate verifica independent afirmațiile guvernatorului.
ACTUALIZARE 08:30 Cinci persoane au fost ucise şi 16 rănite într-un bombardament ucrainean asupra satului Karpatî din regiunea Lugansk, a anunţat miercuri centrul de coordonare locală instalat de Moscova, potrivit CNN.
Centrul a declarat pe canalul său de mesagerie Telegram că bombardamentul a lovit o fermă de păsări.
Moscova controlează aproape toată regiunea Lugansk din Ucraina.
Nu a existat niciun răspuns imediat din partea Ucrainei, dar Kievul nu revendică aproape niciodată în mod public responsabilitatea pentru atacurile din interiorul Rusiei şi de pe teritoriul controlat de ruşi în Ucraina, notează Reuters, potrivit Agerpres. Ambele părţi neagă că vizează civili în războiul de 15 luni lansat de Rusia în februarie 2022.
Printre altele, agenţia France Presse transmite că o persoană a fost ucisă şi alte două rănite marţi într-un bombardament ucrainean asupra unui centru pentru persoane strămutate din regiunea de graniţă Belgorod, a anunţat guvernatorul Viaceslav Gladkov.
„Forţele armate ucrainene au tras cu artilerie într-un centru pentru persoane strămutate care găzduieşte civili în vârstă şi copii (...). Un agent de securitate a fost ucis şi două persoane rănite”, a declarat Gladkov pe Telegram.
Potrivit acestuia, cei doi răniţi sunt „în stare gravă la terapie intensivă„, unul cu leziuni penetrante la abdomen”, celălalt la torace. Gladkov a adăugat la mesaj fotografii cu o clădire avariată cu ferestre distruse, o groapă provocată de un impact în apropierea cabinei agentului de pază, precum şi adulţi şi copii pe punctul de a fi evacuaţi în autobuze.
Regiunea Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, a fost vizată în mod repetat de bombardamente ucrainene, precum şi de tentative de incursiuni ale unor grupuri armate venite din Ucraina, aminteşte AFP.
ACTUALIZARE 08:20 Un incendiu la o rafinărie de petrol din teritoriul rusesc Krasnodar a fost stins după un posibil atac cu drone, potrivit guvernatorului din Krasnodar, Veniamin Kondratiev, relatează CNN, potrivit News.ro.
Incendiul a fost semnalat la rafinăria Afipsky din districtul Seversky şi nu au fost raportate victime, a declarat Kondratiev pe Telegram, miercuri dimineaţa devreme.
Una dintre unităţile de distilare a păcurii a luat foc, a adăugat el. Guvernatorul a precizat că „pompierii, MES şi serviciile de urgenţă” lucrează pentru a stinge incendiul. Una dintre ipotezele luate în calcul este că incendiul este posibil să fi fost provocat de un atac cu drone.
ACTUALIZARE 08:10 Kievul este în discuţii cu reprezentanţii companiei britanice de armament BAE Systems pentru a deschide în Ucraina o fabrică pentru producţia şi reparaţia unei game diverse de armament, de la tancuri la artilerie, a anunţat marţi seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit News.ro. El a mai spus că a discutat în cursul zilei cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, despre apărarea aeriană a Ucrainei, dar şi despre coordonarea unor poziţii înainte de evenimente internaţionale importante unde vocea Berlinului poate fi „determinantă”.
„Am vorbit cu reprezentanţii puternicei companii britanice de apărare BAE Systems. Acesta este un producător de arme cu adevărat de mare anvergură - armele de care avem nevoie acum şi de care vom avea nevoie în viitor pentru a asigura securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni”, a anunţat Volodimir Zelenski în discursul său de marţi seară adresat naţiunii.
„Lucrăm pentru a crea o bază adecvată pentru producţie şi reparaţii în Ucraina. Vorbim despre o gamă largă de arme: de la tancuri la artilerie. Vom oferi Ucrainei, şi, prin urmare, întregii Europe, această nouă bază de putere”, le-a spus compatrioţilor preşedintele ucrainean.
Zelenski a subliniat că Ucraina urmăreşte în discuţiile cu partenerii internaţionali în special o consolidare a apărării aeriene. „Teroarea rusă trebuie să fie învinsă în fiecare zi şi în fiecare noapte, în fiecare regiune a Ucrainei, pe cerul fiecărui oraş şi sat ucrainean. Atunci când fiecare atac al teroriştilor ruşi se va încheia cu un eşec pentru terorişti, înfrângerile lor vor deveni o sursă a securităţii noastre - securitate pe termen lung”, a punctat liderul de la Kiev.
El a anunţat că a vorbit despre apărarea aeriană şi cu Olaf Scholz, cancelarul german. „I-am mulţumit pentru sistemele de apărare aeriană deja furnizate Ucrainei, adică pentru vieţile oamenilor noştri deja salvate de Germania. Am discutat despre situaţia apărării în general şi despre cooperarea noastră în domeniul securităţii”, a explicat Zelenski la capătul unei zile în care Rusia a atacat din nou, masiv, cu rachete şi drone Kievul, pentru a treia zi consecutiv.
„Înaintea unor evenimente internaţionale importante, care vor avea loc foarte curând, ajungem la poziţii comune şi la decizii comune”, a arătat Zelenski referindu-se cel mai probabil la summiturile UE şi NATO din această vară, de la care Ucraina aşteaptă decizii favorabile pentru ambiţiile ei de integrare euroatlantică. „Îi mulţumesc lui Olaf, domnului cancelar, pentru determinarea sa personală, care în multe feluri devine determinarea întregii Europe”, a punctat Zelenski, subliniind rolul Germaniei de „motor” al Europei.
ACTUALIZARE 08:00 Washingtonul încurajează Kievul prin ignorarea atacului cu drone care a lovit marţi mai multe cartiere ale Moscovei, a declarat marţi ambasadorul Rusiei în Statele Unite, informează miercuri Reuters. Vladimir Putin a dat vina pe Ucraina pentru loviturile aeriene de marți, însă Kievul a negat că a stat în spatele loviturilor, precizând însă că „privește cu plăcere”.
Casa Albă a declarat că nu sprijină atacurile în interiorul Rusiei şi că încă culege informaţii despre incident, pe care Putin l-a numit o încercare de a speria şi provoca Moscova. „Ce sunt aceste încercări de a se ascunde în spatele frazei că ei «culeg informaţii»?”, a întrebat ambasadorul Anatoli Antonov, într-o postare publicată pe canalul de mesagerie Telegram, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
„Aceasta este o încurajare pentru teroriştii ucraineni”, a adăugat el. Putin a calificat marţi atacul, care a adus războiul de 15 luni din Ucraina până în inima Rusiei, drept un act terorist. Ucraina acuză de asemenea Rusia de terorism pentru bombardarea civililor ucraineni, acuzaţii respinse de Moscova.
Citește continuarea AICI