Membrii PNL din Comisiile pentru agricultură ale Parlamentului „privesc cu maximă îngrijorare turnura neașteptată” pe care a luat-o poziția oficială a României, exprimată de ministrul agriculturii Florin Barbu în fața forurilor europene, în ceea ce privește propunerea Comisiei Europene care reglementează plantele cultivate prin noi tehnici genomice (NTG). România a susținut noile tehnici până în iulie 2023, când a venit Florin Barbu la MADR. Acesta a spus că România are rezerve și crede că ar trebui clarificate anumite aspecte, conform surselor politice. Liberalii spun că „schimbarea nejustificată a opiniei și transmiterea poziției de țară cu rezerve dovedesc o inconsecvență și faptul că se joacă o carte a intereselor mărunte ce va putea avea drept consecință stagnarea competitivității agriculturii europene și, implicit românești, față de restul statelor lumii”.
Oficialul ar fi cerut direct Comisiei Europene ca România să beneficieze de laboratoare pentru noul proces de creștere astfel încât culturile să devină competitive mai repede. Conform surselor, Comisia nu poate să facă acest lucru.
„Membrii PNL din Comisiile pentru agricultură ale Parlamentului României privesc cu maximă îngrijorare turnura neașteptată pe care a luat-o poziția oficială a României, exprimată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin vocea ministrului Florin-Ionuț Barbu, în fața forurilor europene față de propunerea de «Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind plantele obținute prin anumite noi tehnici genomice și alimentele și furajele derivate din ele, și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/62», publicată pe data de 5 iulie 2023.
În aceste momente în care agricultura românească și europeană au cea mai mare nevoie de tot sprijinul științei pentru a contracara efectele generate de situația climatică și geopolitică, suntem surprinși și indignați de lipsa de înțelegere a echipei tehnice a MADR a importanței unui subiect care este pe masa discuțiilor de mai bine de 15 ani și față de care, de-a lungul timpului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a poziționat întotdeauna pozitiv.
Încă din data de 25 iulie 2023, imediat după publicarea propunerii de regulament, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a exprimat oficial în Consiliul AgriFish pentru susținerea actului normativ.
Ulterior, schimbarea nejustificată a opiniei și transmiterea poziției de țară cu rezerve dovedesc o inconsecvență și faptul că se joacă o carte a intereselor mărunte ce va putea avea drept consecință stagnarea competitivității agriculturii europene și, implicit românești, față de restul statelor lumii.
Cu aceeași surprindere, am constatat că toate deciziile recente de poziționare a României față de acest subiect au fost făcute fără consultarea tuturor părților implicate în acest proces și, mai ales, cu ignorarea tuturor argumentelor științifice, legislative și comerciale ale forurilor de decizie europene. Rezervele exprimate în pozițiile oficiale ale statului român nu au un fundament real, nu sunt justificate din punct de vedere economic și nu sunt validate științific. Mai mult decât atât, cercetările efectuate de European Food Safety Authority confirmă ca nu există nici un risc pentru sănătatea umană sau a animalelor.
Membrii PNL din Comisiile pentru agricultură ale Parlamentului României susțin inovația și știința și solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale revenirea de urgență asupra poziției exprimate în fața Comisiei Europene, precum și o deplină transparență în procesul decizional.
Având în vedere calendarul legislativ european, cerem de urgență MADR revizuirea poziției României, înainte de următorul consiliul AgriFish, care va avea loc în perioada 10-11 decembrie 2023, în conformitate cu punctele de vedere exprimate de toate autoritățile implicate în procesul decizional național.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să apere interesele întregii agriculturi românești”, arată un comunicat de presă transmis de PNL.
Multe alimente modificate genetic ar putea ajunge neetichetate pe rafturile supermarketurilor europene, potrivit unei propuneri legislative a Comisiei Europene.
„În ceea ce privește produsele obținute prin NTG-uri care ar putea să apară și în mod natural sau să fie obținute prin ameliorare convențională, ele nu ar trebui să respecte cerințele de trasabilitate și etichetare prevăzute pentru OMG-uri, ci ar fi înscrise într-un registru public. S-ar putea spori astfel transparența în comparație cu tratamentul actual al OMG-urilor exceptate de la cerințele legislației privind OMG-urile (de exemplu, produsele mutagenezei aleatorii) pentru operatori (ecologici, fără OMG-uri) și pentru consumatori și s-ar permite operatorilor de la începutul lanțului alimentar – de la ameliorare până la producția de semințe – să identifice produsele obținute din NTG-uri și să le evite, dacă doresc”, mai arată propunerea adoptată de Comisia Europeană în iulie.
Noile tehnici genomice în agricultură presupun editarea genelor unei plante, spre deosebire de modificarea genetică, realizată prin introducerea unei gene de la o specie diferită, conform publicației specializate Lanțul Alimentar.
Executivul european argumentează că „fermierii și crescătorii de animale au nevoie de acces la inovații de ultimă oră”.
Noile biotehnologii pot contribui la creșterea rezilienței atât pentru agricultură, cât și pentru terenurile împădurite și pot proteja recoltele de efectele schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și degradării mediului. Noile tehnici genomice sunt instrumente inovatoare care ajută la creșterea durabilității și rezistenței sistemului nostru alimentar. Acestea permit dezvoltarea unor soiuri de plante îmbunătățite care sunt rezistente la climă, rezistente la dăunători, care necesită mai puține îngrășăminte și pesticide și pot asigura randamente mai mari, contribuind la reducerea la jumătate a utilizării și a riscului pesticidelor chimice și reducând dependența UE de importurile agricole, potrivit executivului european.