Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a continuat să scadă, marţi ajungând la 7,96%, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).
La începutul săptămânii trecute, luni, indicele era la 8,14%. A urmat o zi de stagnare, apoi scăderi zilnice până astăzi.
La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul anului 2020 valoarea indicelui era de aproximativ 2%.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,12% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,27% pe an, consemnat şi vineri.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat marţea trecută, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară.
"Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu.