Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis, marți, sesizarea de neconstituționalitate formulată de REPER către Curtea Constituțională a României privind ordonanța de urgență prin care sunt comasate alegerile locale cu cele europarlamentare. Europarlamentarul Dacian Cioloș, liderul partidului, spune că excepția de neconstituționalitate ridicată de REPER în cadrul unei contestații depuse la Înalta Curte privitoare la decizia Biroului Electoral Central de a elimina reprezentantul REPER din BEC a fost reținută de ÎCCJ, care a dispus transmiterea spre soluționare către CCR.

„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de petentul Partidul Reînnoim Proiectul European în România – REPER. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG nr. 21/2024, în ansamblul său. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 19 martie 2024”, arată soluția Înaltei Curți.

Liderul REPER, Dacian Cioloș, a transmis pe Facebook că au fost „deposedați de Guvernul Ciolacu de dreptul de a-și apăra votul în secțiile de votare prin eliminarea nejustificată a reprezentanților noștri din procesul electoral deși în acest moment avem a treia cea mai mare delegație de deputați în Parlamentul European”.

„Partidul REPER a reușit azi, în instanță, să trimită ordonanța comasării la Curtea Constituțională.

E o primă victorie împotriva abuzurilor alianței comasaților PSD-PNL să trimitem ordonanța de urgență a Guvernului Ciolacu privitoare la procesul electoral din 9 iunie la judecata Curții Constituționale. Excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul REPER în cadrul unei contestații depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție privitoare la decizia Biroului Electoral Central de a elimina reprezentantul REPER din BEC a fost reținută de ICCJ, care a dispus transmiterea spre soluționare către Curtea Constituțională a României.

Partidul REPER a fost deposedat de către Guvernul Ciolacu de dreptul de a-și apăra votul în secțiile de votare prin eliminarea nejustificată a reprezentanților noștri din procesul electoral deși în acest moment avem a treia cea mai mare delegație de deputați în Parlamentul European”, conform mesajului fostului premier.

Ordonanţa de urgenţă 21/2024, publicată pe 8 martie, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare, prevede la art. 2 lit. c) că din BEC fac parte membrii propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, transmite Agerpres.

De asemenea, art. 2, lit.d) prevede că din BEC vor face parte membrii propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

Conform unor adrese ale Senatului şi Camerei Deputaţilor transmise la BEC de Autoritatea Electorală Permanentă, partidele politice care au avut grup parlamentar propriu şi care pot desemna reprezentanţi în BEC sunt: PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR.

De asemenea, partidele care au obţinut mandate la alegerile europarlamentare din 2019 sunt: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, Pro România şi PMP.

REPER a trimis pe 15 martie o adresă la BEC în care solicita înregistrarea lui Tiberiu Ionuţ Petrescu ca reprezentant al său în Biroul Electoral Central. Cererea a fost respinsă pe motiv că REPER nu a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.

REPER are în prezent cinci europarlamentari, însă ei au fost aleşi în anul 2019 pe lista alianţei USR-PLUS.