Turcia a luat decizia de a accepta aderarea Finlandei la NATO, urmând ca aceasta să fie anunțată oficial vineri în timpul unei vizite a preşedintelui finlandez la Ankara, a anunțat guvernul de la Helsinki, miercuri. Totuși, guvernul de la Ankara încă se opune aderării Suediei, la Alianța Nord-Atlantică.

„Turcii au sperat că voi fi acolo pentru a le primi răspunsul când îşi vor anunţa decizia. Bineînţeles, am acceptat invitaţia şi voi merge pentru a primi expresia intenţiilor lor”, a precizat preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, într-un comunicat.

Aflat în prezent în campanie electorală pentru un nou mandat, preşedintele turc, care blochează de anul trecut aderarea Finlandei şi Suediei, a lăsat deja de înţeles, miercuri dimineaţă, că va răspunde favorabil „promisiunii” făcute de a permite ca Finlanda să aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

„Ne vom face partea noastră, vom respecta promisiunea făcută. Vineri, ne vom întâlni cu preşedintele, vom face ceea ce ne cere promisiunea”, a declarat Erdogan.

Parlamentul turc este cel care trebuie să ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentată în comun cu Suedia în mai 2022. Nu este cunoscută nicio dată pentru aceasta, rămânând de stabilit dacă votul va avea loc înainte sau după alegerile din Turcia din 14 mai.

Deși și Ungaria mai trebuie să ratifice aderarea, un acord din partea Turciei pentru Finlanda deschide larg calea pentru ca țara să intre în NATO. Finlanda, ţară nordică învecinată cu Rusia, a fost constrânsă la neutralitate de URSS după Al Doilea Război Mondial, înainte de a deveni nealiniată militar la sfârşitul Războiului Rece.

În schimb, lucrurile sunt mult mai complicate pentru Suedia, faţă de care Turcia are încă obiecţii. Turcia acuză Suedia de pasivitate în privinţa „teroriştilor kurzi”. Premierul suedez, Ulf Kristersson, a recunoscut, marţi, că probabilitatea ca Finlanda să intre în NATO înaintea Suediei a crescut în ultimele săptămâni. El îşi păstrează, însă, speranţa de a încheia rapid aderarea Suediei înainte de viitorul summit al NATO, în iulie, la Vilnius.

Până acum greu de conceput din punct de vedere politic, candidaturile Suediei şi Finlandei sunt consecinţa directă a invaziei rusești din Ucraina, semn al unei ameninţări majore a Rusiei pentru securitatea europeană.