Chiar și cele mai protecționiste țări din UE și-au dat seama că au nevoie de noi parteneri pentru schimburi comerciale, după ce vechiul lor aliat a decis să întoarcă foaia. Deși a amenințat cu tarife comerciale fără precedent, care au produs o undă de șoc în cancelariile occidentale, pentru comerțul liber european, Donald Trump are șansa de a deveni un adevărat catalizator, remarcă Politico, într-o analiză.

Prin ridicarea unui zid tarifar în jurul Statelor Unite, în sprijinul agendei sale „America pe primul loc”, președintele american determină, fără să vrea, alte țări din întreaga lume să facă echipă pentru a compensa lovitura uriașă pe care o va provoca asupra exporturilor lor.

UE, aflată sub presiunea unei Franțe protecționiste și a protestelor climatice internaționale, a încercat, în ultimii cinci ani, să utilizeze politici comerciale pentru a proiecta valorile blocului comunitar asupra drepturilor omului și durabilității, frustrând parteneri precum India, Indonezia sau blocul sud-american Mercosur.

Dar acum, când Statele Unite, aliatul său istoric, doresc să joace pe cont propriu - și convulsionează piețele globale și rețelele comerciale cu avalanșa lor de taxe - Uniunea Europeană se grăbește să intervină și să se prezinte drept blocul comercial liberal cu greutate, deschis pentru afaceri.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că multe țări văd acum în Bruxelles un partener de încredere care „nu se va răzgândi peste noapte. Într-un mediu global din ce în ce mai imprevizibil, țările se aliniază pentru a lucra cu noi”, a declarat von der Leyen pentru Politico.

Această schimbare de dinamică încântă țările mai liberale din punct de vedere economic ale UE, care au fost adesea deranjate de instinctele protecționiste ale francezilor.

„Avem țările cu liber schimb - Suedia, țările nordice, țările baltice. Avem unele țări protecționiste. Și mai avem câteva state oscilante, aflate la mijloc. Iar multe dintre aceste state oscilante se îndreaptă, de fapt, în direcția în care ne îndreptăm și noi”, a declarat ministrul suedez al Comerțului, Benjamin Dousa, pentru Politico, în marja unei reuniuni recente a miniștrilor comerțului din UE, la Luxemburg. „Există un sentiment de urgență în rândul statelor membre că trebuie să deschidem noi rute comerciale, trebuie să semnăm noi acorduri de liber schimb”, a mai spus el.

Tarifele lui Trump - de 10% pentru majoritatea țărilor, de 145% pentru China și de 25% pentru oțel, aluminiu și automobile - ar trebui să micșoreze cu 3 puncte procentuale, în acest an, comerțul mondial cu mărfuri.

Organizația Mondială a Comerțului prognozează, în prezent, că schimburile comerciale globale vor scădea cu 0,2% în acest an. Dar ar putea scădea chiar și cu până la 1,5 %, dacă Trump restabilește tarifele „reciproce” mai mari - de 20% pentru UE - pe care le-a suspendat timp de 90 de zile, pentru a avea timp să negocieze acorduri comerciale.

De când a fost confirmată, în luna decembrie, cea de-a doua Comisie Europeană a lui von der Leyen, care se ocupă de politicile comerciale în numele celor 27 de membri ai blocului comunitar, a fost pe val pentru încheierea de noi acorduri.

Bruxelles a încheiat discuții de zeci de ani cu blocul Mercosur, precum și cu Mexic și Elveția. De asemenea, a relansat negocierile cu Malaezia și a deschis discuții cu Emiratele Arabe Unite.

Von der Leyen s-a angajat să încheie în acest an un acord de liber schimb, greu de obținut, cu India și este nerăbdătoare să exploreze o „cooperare mai strânsă” cu Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb care include peste zece țări din regiunea Indo-Pacific, la care a aderat recent și Regatul Unit.

Iar alegerile generale, de pe data de 3 mai, din Australia ar putea da startul unui nou impuls pentru un acord comercial, după ce discuțiile au eșuat la linia de sosire, la sfârșitul anului 2023.

„Politica lui Trump va determina pe toată lumea să fie de acord să dezvolte relații comerciale cu restul lumii și, prin urmare, să crească și mai mult numărul de acorduri de liber schimb”, a declarat Jean-Luc Demarty, care a condus departamentul comercial al Comisiei în timpul primei administrații Trump.

În general, țări din UE precum Franța, Belgia sau Austria, care altădată se împotriveau deschiderii piețelor lor sensibile, încep să considere acordurile drept o necesitate geopolitică - nu doar un bonus economic. Un exemplu în acest sens este Franța, a cărei întreagă clasă politică a respins acordul comercial UE-Mercosur drept toxic din punct de vedere politic și economic, dar care acum își îndulcește discret poziția în lumina ofensivei comerciale a lui Trump, remarcă Politico, în analiza sa.

„Nu are sens să rămânem fixați pe Mercosur, care a fost negociat în condiții bune, în general”, a declarat Marie-Pierre Vedrenne, membră liberală a Parlamentului European, care provine din același partid Modem ca și premierul François Bayrou. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, altfel vom rata progresul lumii”, a adăugat ea.

Relația comercială transatlantică este cea mai importantă din Europa, cu un comerț în ambele sensuri în valoare totală de 1,6 trilioane de euro. Urmează Regatul Unit, China și Elveția.

Deși UE și China au analizat posibilitatea de a-și restabili legăturile în lumina tarifelor impuse de Trump, un acord comercial nu este deocamdată în cărți.

Pentru oficialii UE familiarizați cu tactica lui Trump, schimbarea dă o impresie de déjà vu.

Când Trump a preluat funcția, în 2017, Uniunea Europeană tocmai ieșise dintr-o „saga grotescă despre Canada”, a declarat Demarty, amintindu-și cum regiunea Wallonia din Belgia a blocat luni de zile ratificarea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada și UE. La momentul respectiv, „am simțit o schimbare de atitudine față de comerț”, a spus el.

„Și din momentul în care Trump a devenit foarte ostil comerțului, cei care erau mult mai puțin entuziaști cu privire la comerț, din ostilitate față de Trump, au avut tendința de a-și îndulci poziția”, a adăugat oficialul.

Dar, cu toată ușurarea pe termen scurt pentru comercianții liberi din blocul comunitar, acest lucru nu înseamnă că drumul către acordurile de liber schimb va deveni mai ușor - cel puțin nu încă.

O mare îngrijorare este că tarifele lui Trump ar putea face ca exporturile chinezești care au fost blocate pe piața americană să fie redirecționate către Europa. Acest scenariu conduce la apeluri pentru o protecție sporită în jurul pieței unice a UE.

Și chiar dacă Trump a reaprins speranțele că lupta comercială transatlantică ar putea ajunge la un final fericit atunci când premierul italian Giorgia Meloni a vizitat Casa Albă, săptămâna trecută, un acord comercial de anvergură nu este în cărți pentru moment.

Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a făcut presiuni în acest sens, afirmând cu tărie că „cel mai bun lucru” pe care Europa l-ar putea face cu Washingtonul este să ajungă la tarife zero.

De când discuțiile privind controversatul Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) au eșuat în 2016, Uniunea Europeană și-a consolidat propriile standarde de mediu și de drepturile omului. Și chiar dacă ar îndulci sau ar amâna aspecte-cheie ale agendei sale ecologice, acest lucru nu ar fi suficient pentru a satisface administrația de la Washington, care pune accentul pe mediul de afaceri.

Pentru Demarty, relansarea acordului transatlantic ar fi o „greșeală gravă. Nu va merge nicăieri. L-am condus timp de peste patru ani și am constatat că a fost o negociere imposibilă”, a concluzionat oficialul.