Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat luni seara, la Timişoara, că două dintre ideile diasporei româneşti din domeniul Cercetării au devenit realitate în noul pachet legislativ de la Bucureşti. Este vorba despre internaţionalizarea din învăţământul superior, care devine o prioritate strategică, şi de lansarea unui program naţional de sprijinire a ştiinţelor exacte, precizează Ligia Deca, potrivit Agerpres.

„Se înfiinţează Programul naţional pentru internaţionalizarea universitară, în cadrul căruia vorbim despre facilităţi pentru cercetători şi profesori din diaspora, despre împuternicirea universităţilor de a-şi putea atinge misiunea nobilă, despre stimularea şi atragerea creierelor importante din întreaga lume pentru a veni şi a vedea valoarea universităţilor româneşti”, a spus ministrul Educaţiei.

Ligia Deca a subliniat că în cadrul aceluiaşi program sunt sprijinite universităţile româneşti în demersul lor de a face parte din reţele de universităţi europene, instrument care are şi o misiune identitară, de a construi cetăţenia europeană.

„A doua idee venită de la diaspora este un Program naţional de sprijinire a învăţării ştiinţelor exacte, a ingineriei şi a matematicii, care vine în completarea programului similar din sistemul preuniversitar. Sprijinim în universităţi dezvoltarea de laboratoare, centre de cercetare, programe de studii multidisciplinare, resurse de învăţare, programe de mobilitate, dar şi atragerea de cadre didactice”, a explicat ministrul Educaţiei.

Ministrul Deca a afirmat că există baza de infrastructură, cu peste 230 de milioane de euro, care sunt deja direcţionaţi spre universităţi prin PNRR pentru retehnologizarea laboratoarelor consacrate, pentru dotarea cu laboratoare de ultimă generaţie dedicate unor tehnologii precum inteligenţa artificială, realitate virtuală şi augmentată şi securitatea cibernetică.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a subliniat în intervenţia sa la Gala SMART Diaspora 2023 de la Timişoara că pentru România viitorului sunt necesare trei componente: angajamentul la cel mai înalt nivel al statului pentru cercetare-inovare românească, valoarea minţilor româneşti şi unitatea.

El a arătat că bugetul cercetării a avut cea mai mare creştere în acest an, cu 70%, vârful de lance pentru economia românească fiind cercetarea-inovarea şi mai ales transferul rezultatelor cercetării în economie. „În al doilea rând, valoarea minţilor româneşti din întreaga lume. Cred că ţara noastră are cea mai importantă materie pe care o doreşte orice ţară, materia cenuşie. Românii din diaspora înseamnă şi conectarea României la piaţa globală a ideilor. Cea de-a treia cărămidă este unitatea”, a menţionat Burduja.