ACTUALIZARE 23.30: Armata iraniană a avertizat că va ataca orașul Ras al-Khaimah din Emiratele Arabe Unite dacă insulele iraniene din Golf vor fi atacate din nou de acolo, conform Al Jazeera.

„Avertizăm Emiratele Arabe Unite că, în cazul unor noi încălcări ale teritoriului din partea acestei țări asupra insulelor iraniene… din Golful Persic, puternicele forțe armate iraniene vor supune orașul Ras al-Khaimah… loviturilor lor zdrobitoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei într-un comunicat difuzat de agenția de știri iraniană Tasnim.

Insulele sunt situate în apropierea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă vitală la nivel mondial, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul mondial.

Guvernul Emiratelor Arabe Unite a anunțat la începutul acestei luni că o dronă a fost interceptată cu succes de sistemele de apărare aeriană, provocând căderea unor resturi în zona satului al-Hamra din Ras al-Khaimah.

ACTUALIZARE 23.07: Iranul afirmă că nu mai dispune de surplus de țiței pe care să-l ofere piețelor internaționale, după ce secretarul Trezoreriei SUA a dezvăluit că Washingtonul ar putea ridica sancțiunile asupra petrolului iranian aflat pe mare, conform Times of Israel.

„În prezent, Iranul practic nu mai are surplus de țiței pe mare sau pentru aprovizionarea altor piețe internaționale, iar declarația secretarului Trezoreriei SUA are ca unic scop să ofere speranță cumpărătorilor”, a scris pe X purtătorul de cuvânt al Ministerului Petrolului iranian, Saman Ghoddoosi.

ACTUALIZARE 22.14: Donald Trump a estimat că Iranului i-ar trebui „zece ani” pentru a se reconstrui după ofensiva militară condusă de Statele Unite şi Israel. Preşedintele american a dat asigurări, la postul MSBNC, că răsturnarea regimului actual nu constituie obiectivul principal al operaţiunii. Detalii aici.

ACTUALIZARE 22.12: Înainte de a pleca spre reședința sa de la Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, Donald Trump a stat de vorbă cu reporterii în fața Casei Albe, conform The Guardian.

Întrebat dacă crede că Israelul va fi pregătit să pună capăt războiului atunci când el va fi pregătit, acesta a răspuns: „Da, cred că da.”

Relația este „una foarte bună”, a spus el, adăugând că „mai mult sau mai puțin, vrem lucruri similare. Ne dorim victoria și asta este ceea ce avem.”

Întrebat dacă are un plan pentru Insula Kharg, acesta a răspuns: „Poate că am un plan, poate că nu, dar cum aș putea să spun asta vreodată unui reporter… Este cu siguranță un loc despre care se vorbește”.

Întrebat ce a vrut să spună când a afirmat că războiul a fost câștigat din punct de vedere militar în Iran, acesta a spus că SUA „se mișcă nestingherite” în Iran și că, din punct de vedere militar, „sunt terminați”.

Referitor la sfârșitul războiului, liderul american a afirmat: „Uite, putem purta un dialog, dar nu vreau să încheiem un armistițiu. Nu se încheie un armistițiu când, practic, distrugi complet adversarul”.

ACTUALIZARE 22.04: Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că prim-ministrul Keir Starmer „pune în pericol viețile britanicilor” prin faptul că permite utilizarea bazelor lor din Orientul Mijlociu în războiul împotriva Iranului, conform NBC News.

„Marea majoritate a poporului britanic nu dorește să ia parte la războiul pe care Israelul și SUA au ales să-l poarte împotriva Iranului”, a scris șeful diplomației iraniene pe X. „Ignorându-și propriul popor, domnul Starmer pune în pericol viețile britanicilor, permițând ca bazele Regatului Unit să fie folosite pentru agresiunea împotriva Iranului. Iranul își va exercita dreptul la autoapărare.”

ACTUALIZARE 21.57: Oficialii Pentagonului au făcut pregătiri detaliate pentru desfăşurarea forţelor terestre americane în Iran, au declarat pentru CBS News mai multe surse informate cu privire la discuţiile respective. Detalii aici.

ACTUALIZARE 21.36: Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) afirmă că a lovit ținte din Israel, Kuweit și Arabia Saudită în cadrul unor atacuri, conform Al Jazeera.

Într-o declarație difuzată de mass-media de stat, Garda a afirmat că a lovit Tel Avivul, Acre și Golful Haifa, precum și baza aeriană Ali al-Salem din Kuweit și baza aeriană Prințul Sultan din Arabia Saudită, situată la sud-est de Riad.

ACTUALIZARE 21.25: Un proiectil, probabil un fragment de rachetă sau de interceptor, a căzut vineri în cartierul evreiesc din Oraşul Vechi al Ierusalimului, în apropierea zidurilor acestuia, dar şi a locurilor sfinte, informează AFP. La scurt timp după o alertă privind rachetele iraniene, două explozii foarte puternice au zguduit cerul Ierusalimului, urmate de un impact puternic la sol. Detalii aici. 

ACTUALIZARE 21.02: România a decis să se alăture declarației Marii Britanii, Franței, Italiei, Țărilor de Jos și Japoniei, privind asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat președintele Nicușor Dan, într-o postare pe rețelele sociale. Detalii aici.

ACTUALIZARE 20.54: Statele Unite ar putea „cuceri” insula Kharg din Iran oricând ar dori, afirmă Casa Albă, în urma unui raport anterior potrivit căruia administrația Trump ia în considerare planuri de ocupare sau blocadă a acestui nod petrolier, conform Al Jazeera.

Întrebată cu privire la articolul publicat de Axios, Anna Kelly, adjunctul principal al purtătorului de cuvânt al Casei Albe, a declarat: „Armata Statelor Unite poate cuceri insula Kharg în orice moment, dacă președintele dă ordinul.”

Insula Kharg, situată la 30 km de coastele Iranului, reprezintă un nod de tranzit pentru aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării.

Aceasta a fost lovită de atacurile SUA în weekend, dar oficialii iranieni au declarat că exporturile continuă în mod normal și că nu au existat victime.

Trump a amenințat că va viza infrastructura petrolieră a insulei dacă Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă strategică prin care trece 20% din energia mondială.

ACTUALIZARE 20.05: Regatul Unit a aprobat utilizarea bazelor sale de către SUA pentru a lansa atacuri asupra unor obiective iraniene din zona Strâmtorii Ormuz, conform BBC.

Downing Street a permis anterior forțelor americane să utilizeze bazele britanice pentru operațiuni menite să împiedice Iranul să lanseze rachete care ar pune în pericol interesele sau viețile britanicilor.

Însă miniștrii au convenit în cadrul unei reuniuni de astăzi că utilizarea de către SUA a bazelor britanice ar putea fi extinsă acum pentru a include protejarea navelor din Strâmtoarea Ormuz.

Regatul Unit nu va fi în continuare implicat direct în atacuri, iar Downing Street afirmă că „principiile care stau la baza abordării Regatului Unit față de conflict rămân neschimbate”.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a declarat că miniștrii au convenit astăzi că bazele ar putea fi utilizate acum pentru „operațiuni defensive ale SUA” care vizează „capacitățile folosite pentru a ataca navele din Strâmtoarea Ormuz”.

Aceștia au adăugat că „miniștrii au subliniat necesitatea unei dezescaladări urgente și a unei rezolvări rapide a conflictului”.

ACTUALIZARE 19.42: În cadrul a două valuri de atacuri aeriene desfășurate în Teheran și în centrul Iranului în cursul nopții și în această dimineață, Forțele Aeriene Israeliene au bombardat zeci de obiective militare iraniene, potrivit Armatei Israeliene, relatează Times of Israel.

În Teheran, Armata Israeliană afirmă că a lovit mai multe fabrici de armament, precum și obiective utilizate pentru dezvoltarea componentelor rachetelor balistice.

La est de Teheran, avioanele Forțelor Aeriene Israeliene au lovit instalații în care erau depozitate rachete balistice, în timp ce soldați iranieni se aflau în acțiune acolo, potrivit armatei.

Armata de Apărare a Israelului (IDF) afirmă că, în ultimele zile, a constatat că Iranul lansează rachete balistice către Israel din centrul țării, după ce armata „a neutralizat cea mai mare parte a capacităților regimului de a lansa rachete din vestul Iranului”.

ACTUALIZARE 19.30: Președintele Donald Trump a petrecut două decenii criticând războiul din Irak și catalogându-l drept o greșeală catastrofală. În 2003, ca dezvoltator imobiliar, a numit invazia o gafă. În campania sa din 2016, l-a criticat neobosit pe fostul președinte George W. Bush, numind-o „un dezastru pentru această țară” și „una dintre cele mai proaste decizii luate vreodată”, scrie Newsweek, într-o analiză comparativă a operațiunilor din Iran și Irak. Detalii aici.

ACTUALIZARE 19.29: Armata israeliană a anunţat vineri asasinarea altor doi oficiali iranieni de rang înalt, respectiv generalul Ismail Ahmadi, şeful Diviziei de Informaţii a forţelor paramilitare Basij, şi un comandant de rang înalt din Ministerul Informaţiilor, identificat drept Mehdi Rastami Shmastan. Detalii aici.

ACTUALIZARE 19.26: Moscova a propus Statelor Unite un „quid pro quo” în baza căruia Kremlinul ar înceta să mai partajeze informații cu Iranul, cum ar fi coordonatele precise ale activelor militare americane din Orientul Mijlociu, dacă Washingtonul ar înceta să furnizeze Ucrainei informații despre Rusia. Detalii aici.

ACTUALIZARE 19.24: Administrația Trump are în vedere lansarea unei operațiuni navale cu risc ridicat pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, cea mai vitală cale navigabilă pentru piața energetică globală. Cu toate acestea, potrivit unei analize Financial Times, comandanții militari avertizează că pericolele actuale amintesc de incidentul din 1988, când nava USS Samuel B. Roberts aproape a fost scufundată de o mină iraniană. Experții subliniază că operațiunea prezintă un risc tehnic și politic extrem. Detalii aici.

ACTUALIZARE 19.01: Cu ocazia Anului Nou persan, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat că țara sa nu dorește război cu vecinii săi. El a reiterat că Iranul nu dorește să se doteze cu arme nucleare, au relatat mass-media de stat, conform Al Jazeera.

„Dificultățile noastre sunt rezultatul amestecului dușmanilor”, a spus el. „Dragi vecini care ne înconjurați, sunteți frații noștri… am venit să rezolvăm toate aceste neînțelegeri împreună cu voi.”

Iranul a propus „ca, pentru a instaura pacea și stabilitatea în regiune, să se creeze o structură de securitate regională formată din țări islamice”, a adăugat el.

„Nu avem nevoie de prezența unor forțe străine în regiune.”

Pezeshkian a subliniat că liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că armele nucleare sunt interzise din punct de vedere religios și că niciun oficial nu are voie să urmărească planuri de a le obține.

ACTUALIZARE 17.33: Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a respins afirmațiile SUA potrivit cărora ar fi provocat distrugeri majore sistemelor de apărare aeriană și marinei iraniene, afirmând că un astfel de mesaj este „departe de realitate”, relatează Al Jazeera.

„Guvernul SUA spune un lucru, realitatea spune altceva”, a scris Araghchi într-o postare pe X. „Chiar în momentul în care autoritățile americane susțin că apărarea aeriană a Iranului a dispărut, un F-35 este lovit. În timp ce declară că marina iraniană este distrusă, USS Gerald Ford se întoarce, iar USS Abraham Lincoln se îndepărtează.”

În continuare, înaltul diplomat iranian a comparat modul în care Statele Unite prezintă realizările sale militare cu modul în care au prezentat Războiul din Vietnam în anii 1960 și 1970. „O altă decadă, același «câștigăm»”, a scris el.

ACTUALIZARE 17.32: Mojtaba Khamenei, liderul Suprem al Iranului, susține că recentele atacuri îndreptate împotriva Turciei și Omanului „nu au fost în niciun caz comise de forțele armate ale Iranului” sau de grupuri aliate, conform Al Jazeera.

El a spus că acestea au fost incidente de tip „steag fals”, folosite de dușmanii Iranului pentru a „semăna discordie între vecini, și că acestea s-ar putea produce și în alte țări”.

Liderul suprem al Iranului a declarat că Statele Unite și Israelul au crezut că, după una sau două zile de atacuri, poporul iranian va răsturna guvernul, dar că aceasta a fost o „eroare de calcul gravă”.

El a spus că războiul a fost declanșat sub „iluzia că, dacă vârful regimului și anumite figuri militare influente ar ajunge la statutul de martiri, acest lucru ar insufla frică și disperare în rândul poporului nostru drag... și, prin acest mijloc, visul de a domina Iranul și, ulterior, de a-l dezmembra ar fi devenit realitate”.

În schimb, a spus el, s-a format o „unitate ciudată” între iranieni, „în ciuda tuturor diferențelor de natură religioasă, intelectuală, culturală și politică”, în timp ce „a apărut o fractură în rândul inamicului”.

În declarația sa, Khamenei a făcut apel la Afganistan și Pakistan să pună capăt conflictului dintre ele și a afirmat că este gata să ofere ajutor.

„Îi considerăm pe vecinii noștri din est ca fiind foarte apropiați de noi”, a declarat noul lider Suprem al Iranului.

„Fac apel la cele două țări frățești, Afganistan și Pakistan, să stabilească relații mai bune între ele… iar eu însumi sunt gata să iau măsurile necesare.”

ACTUALIZARE 17.07: Cu ocazia ceremoniei de înmânare a trofeului „Comandantul Suprem” la Casa Albă, Donald Trump a susținut că Statele Unite „se descurcă extrem de bine în Iran”, relatează BBC.

El a afirmat că Iranul „nu mai are marină” și că 58 de nave au fost „scufundate” în două zile, iar Statele Unite au „cea mai puternică marină din lume”. „Ne descurcăm foarte bine”, a declarat el, adăugând că SUA nu vor permite Iranului să obțină arme nucleare, deoarece „dacă le-ar avea, le-ar folosi”.

Trump a enumerat forțele navale, aeriene, sistemele antiaeriene și radarele Iranului, precum și liderii țării, și a susținut că „toate au dispărut”. „Acum nimeni nu mai vrea să fie lider acolo”, a declarat liderul de la Casa Albă. „Vrem să discutăm cu ei, dar nu mai avem cu cine să vorbim.”

„Ne place așa”, a adăugat el.

Trump a mai spus că Iranul voia să preia controlul asupra Orientului Mijlociu și a repetat că „dacă ar fi avut o armă nucleară, ar fi folosit-o”. SUA trebuiau să oprească asta, a afirmat el, și „ar fi trebuit să o facă cu mult timp în urmă”.

Trump a mai anunțat vineri că oficiali de rang înalt se află în Situation Room, relatează The Associated Press. Secretarul Apărării Pete Hegseth şi şeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, nu se află la ceremonie pentru că se află în „sala de criză” (Situation Room), la Casa Albă, a declarat el.

Un oficial american a declarat AP că Statele Unite trimit încă trei nave de război şi aproximativ 2.500 de puşcaşi marini în Orientul Mijlociu.

Trump a anunţat la finalul ceremoniei că duce echipa să viziteze Biroul Oval.

Un oficial american a declarat AP că USS Boxer şi alte două nave amfibie de asalt şi aproximativ 2.500 de puşcaşi marini din cadrul celei de-a 11-a Unităţii Expediţionare a Puşcaşilor Marini se află în drum către Orientul Mijlociu, de la portul lor de ataş, la San Diego. Alţi doi oficiali americani au confirmat desfăşurarea navelor, fără să spună însă încotro se îndreaptă.

Toţi cei trei oficiali au făcut aceste declaraţii sub protecţia anonimatului, din cauza naturii sensibile a acestor operaţiuni militare.

Cele trei nave transportă puşcaşii marini de la Oceanul Pacific în Orientul Mijlociu, potrivit AP.

ACTUALIZARE 16.55: NATO și-a evacuat personalul din Irak, a declarat pentru Al Jazeera Saeed al Jayashi, consilier în cadrul Consiliului Național de Securitate al Irakului.

El a afirmat că retragerea este temporară și că personalul NATO se va întoarce în Irak după încheierea războiului cu Iranul și după stabilizarea situației din Irak.

ACTUALIZARE 16.45: Președintele american Donald Trump a lansat noi critici la adresa aliaților NATO, după ce aceștia i-au respins cererea de a contribui la deblocarea Strâmtorii Ormuz. Detalii aici.

ACTUALIZARE 16.44: Armata Statelor Unite trimite mii de pușcași marini și marinari suplimentari în Orientul Mijlociu, au declarat pentru Reuters trei oficiali americani, relatează Times of Israel.

Unul dintre oficiali, care a vorbit sub condiția anonimatului, a afirmat că nava USS Boxer, împreună cu Unitatea Expediționară Marie aflată la bord, părăseau coasta de vest a Statelor Unite cu aproximativ trei săptămâni înainte de termen.

ACTUALIZARE 15:50 Armata israeliană a declarat că a ucis un înalt responsabil din cadrul serviciilor de informații ale forțelor Basij din Iran, într-un atac asupra Teheranului de la începutul acestei săptămâni.

Armata l-a identificat pe oficialul respectiv ca fiind Esmail Ahmadi, descris ca șeful serviciilor de informații ale unității Basij. Armata a afirmat că Ahmadi a jucat un „rol central” în planificarea și desfășurarea operațiunilor, acuzându-l că a avut un rol decisiv în reprimarea protestelor antiguvernamentale din Iran.

Armata israeliană a declarat că Ahmadi a fost ucis în același atac care a vizat centrul de comandă al Basij din centrul Teheranului, în urma căruia, potrivit acesteia, au fost uciși și comandantul unității Gholamreza Soleimani și mai mulți alți oficiali de rang înalt din conducerea grupului.

Aceste afirmații nu au fost verificate independent și nu a existat nicio confirmare sau reacție imediată din partea autorităților iraniene.

ACTUALIZARE 15:45 Croazierele „nu sunt în serviciu” și „toți pasagerii au debarcat deja de pe navele care operau” în Orientul Mijlociu la izbucnirea războiului la sfârșitul lunii februarie, a asigurat Asociația Internațională a Companiilor de Croazieră (CLIA) într-un comunicat.

„Companiile de croazieră au redus și continuă să reducă numărul de persoane aflate la bord pe măsură ce operațiunile de repatriere avansează”, a adăugat CLIA, principala voce a comunității mondiale din sectorul croazierelor.

Aproximativ 15.000 de pasageri de croazieră erau blocați în Golf la începutul războiului, estimase la 5 martie Organizația Maritimă Internațională (OMI). „Orice decizie privind o eventuală redistribuire viitoare în regiune ține de fiecare companie de croazieră și va fi luată în funcție de recomandările oficiale, de condițiile de securitate și în coordonare cu autoritățile competente. În acest moment, nu a fost confirmat niciun calendar”, a declarat vineri CLIA.

Aproximativ 20.000 de marinari sunt blocați la bordul a circa 3.200 de nave la vest de strâmtoarea Ormuz, potrivit OMI, care a înregistrat cel puțin opt marinari sau docari decedați în urma evenimentelor survenite în regiune de la începutul conflictului.

 ACTUALIZARE 15:40 Doi presupuşi spioni iranieni au fost arestaţi după ce au încercat să pătrundă pe teritoriul unei baze britanice de submarine nucleare, amplasată în Scoţia, a relatat vineri cotidianul britanic The Sunt, citat de Reuters, preluată de Agerpres.Poliţia scoţiană a declarat că a arestat joi un bărbat şi o femeie, dar nu a făcut nicio precizare despre naţionalitatea lor, afirmând că o anchetă este în curs de desfăşurare."În jurul orei locale 17:00 (joi), am fost informaţi că două persoane încercau să pătrundă în baza navală a Majestăţii Sale din Clyde", au informat forţele de ordine din Scoţia."Un bărbat de 34 de ani şi o femeie de 31 de ani au fost arestaţi", a precizat poliţia într-un comunicat.Baza, amplasată pe coasta de vest a Scoţiei, găzduieşte flota britanica de submarine cu armament nuclear, iar aceste arestări intervin la trei săptămâni de la începerea campaniei militare americano-israeliene împotriva Iranului.Se crede că bărbatul este cetăţean iranian, a relatat ziarul The Sunt, indicând că naţionalitatea femeii nu este deocamdată cunoscută.

ACTUALIZARE 15:35 Biserica Sfântului Mormânt şi celelalte locuri sfinte din Oraşul Vechi din Ierusalim sunt închise vizitatorilor de mai multe săptămâni, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul creştinilor din întreaga lume, relatează joi Greek Herald, preluată de Agerpres.Autorităţile israeliene au închis lăcaşul de cult pentru public începând cu 28 februarie, "în conformitate cu directivele naţionale de urgenţă", după cum a transmis Reuters în ziua în care Israelul şi SUA au atacat Iranul, iar accesul la principalele locuri sfinte din Oraşul Vechi - centrul istoric fortificat al oraşului, unde se află situri religioase importante pentru toate cele trei religii abrahamice - este restricţionat.Un purtător de cuvânt al poliţiei israeliene a confirmat la 5 martie pentru AFP că toate locurile sfinte, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt, rămân închise vizitatorilor, indiferent de confesiune.Această măsură preventivă a fost întărită luni, 16 martie, când fragmente provenite din rachete balistice lansate de Iran şi resturi ale interceptorilor israelieni care le-au doborât au căzut în jurul Oraşului Vechi, în apropierea unora dintre cele mai sacre locuri creştine, musulmane şi evreieşti, situate în partea de est a oraşului, predominant arabă.Nu au fost raportate victime sau pagube majore la Biserica Sfântului Mormânt sau la Esplanada Moscheilor, cunoscută de musulmani drept complexul Al-Aqsa şi de evrei drept Muntele Templului, un sit sensibil pentru ambele religii.Incidentul arată de ce autorităţile israeliene au decis să restricţioneze accesul public în timpul războiului cu Iranul, a comentat dpa, relatând evenimentul.Muntele Templului, cu Domul Stâncii şi Moscheea Al-Aqsa, este al treilea cel mai sfânt loc din Islam. Pentru evrei, Muntele Templului, împreună cu Zidul Plângerii, este cel mai sacru loc, deoarece aici au existat cândva două temple evreieşti. Biserica Sfântului Mormânt se află pe locul unde, potrivit tradiţiei creştine, Iisus a murit şi a înviat. Este considerată cel mai sfânt loc din creştinism.Chiar dacă vizitatorii şi pelerinii nu au acces, slujbele continuă în mod restrâns, cu participarea monahilor şi a câtorva credincioşi locali, iar sosirile de pelerini au încetat odată cu izbucnirea conflictului, conform site-ului oficial al Patriarhatului Greco-Ortodox de Ierusalim (Patriarhia Ierusalimului). Bisericile greacă ortodoxă, armeană apostolică şi romano-catolică sunt proprietarii tradiţionali şi administratorii Bisericii Sfântului Mormânt şi desfăşoară singure slujbele regulate, în baza acordului cunoscut sub numele de "Status Quo".Biserica, despre care se crede că adăposteşte atât Golgota, locul răstignirii lui Iisus, cât şi mormântul său, este un punct de referinţă esenţial al credinţei creştine, ceea ce face restricţionarea accesului public cu atât mai semnificativă în perioada Postului Mare, pregătirea pentru Paşte.Au fost întrerupte şi pelerinajele şi practicile religioase tradiţionale, precum parcurgerea Drumului Crucii (Via Dolorosa). Liderii religioşi afirmă că durata restricţiilor pentru vizitatori este fără precedent, subliniind că, chiar şi în timpul conflictelor anterioare sau al pandemiei de COVID-19, slujbele au continuat în interior.Sunt în desfăşurare discuţii cu autorităţile israeliene pentru a permite organizarea unor ceremonii limitate în Săptămâna Mare şi Paşte, în funcţie de calendarul fiecărei biserici: Paştele catolic pe 5 aprilie, Paştele ortodox pe 12 aprilie şi Paştele armean pe 19 aprilie.Conform Greek Herald, închiderea a stârnit îngrijorări în Grecia cu privire la transportul Focului Sfânt, o tradiţie esenţială de Paşte. Oficialii afirmă că "Focul Sfânt va ajunge în ţară în orice condiţii", în ciuda interdicţiilor de circulaţie, a limitelor privind adunările şi a închiderilor periodice ale spaţiului aerian.Situaţia a readus în atenţie apelurile Vaticanului pentru acordarea unui statut special internaţional garantat pentru Ierusalim, menit să protejeze accesul la locurile sfinte şi să păstreze caracterul religios al oraşului.

ACTUALIZARE 15:30 Serbia va reduce accizele la ţiţei cu un nivel cumulat de 60%, pentru a calma piaţa locală şi a compensa efectele conflictului din Orientul Mijlociu, a anunţat vineri preşedintele Aleksandar Vucic, transmite Reuters, preluată de Agerpres.Săptămâna trecută, Serbia a redus accizele la combustibil cu 20% pentru a preveni creşterile de preţuri, iar Vucic a anunţat că Executivul le va reduce cu încă 40%."Vom face asta chiar şi cu preţul pierderii veniturilor statului", a declarat Vucic la o conferinţă de presă în Belgrad.Din februarie 2022 Belgradul menţine plafonarea preţurilor la motorină şi benzină, Guvernul stabilind săptămânal preţurile. De asemenea, Serbia a decis joi să prelungească până pe 2 aprilie interdicţia referitoare la exporturile de ţiţei şi produse rafinate, pentru a-şi proteja piaţa locală de penurie şi de creşteri de preţuri provocate de războiul declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului.Vucic a dat asigurări că Serbia are stocate rezerve ample de motorină, benzină şi gaze naturale şi nu se va raţionaliza combustibilul la benzinării.Într-o postare vineri pe Instagram, Vucic a anunţat că s-a întâlnit cu Maxim Reshetnikov, ministrul Dezvoltării Economice din Rusia, şi a discutat despre "energie şi stabilitatea economică a Serbiei, actualele tendinţe globale şi implicaţiilor lor pentru regiune".Gigantul rus Gazprom este cel mai mare furnizor al Serbiei de gaze naturale, acoperind până la 90% din consumul anual de 2,5 miliarde metri cubi. Actual acord de gaze al Serbiei expiră în 31 martie iar Belgradul caută o extindere.Vucic a declarat că Serbia se confruntă cu sporirea riscurilor în asigurarea unor livrări continue şi fiabile. "Sunt necesare acordul sustenabile pe termen lung precis definite", a afirmat liderul de la Belgrad. 

ACTUALIZARE 15:25 Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că nu vede o soluție evidentă la acest conflict, dar că Parisul și aliații săi vor continua să depună eforturi pentru a găsi o soluție durabilă.

„Nu există o cale evidentă de ieșire pe termen scurt din escaladarea regională actuală, care, într-un anumit sens, se desfășoară încă din 7 octombrie 2023. Dar acest lucru nu trebuie să servească în niciun fel drept pretext pentru inacțiune”, a declarat Barrot reporterilor după întâlnirea cu omologul său israelian, Gideon Saar, la Tel Aviv.

După vizita de ieri în Liban, Barrot a spus că a subliniat rezervele Parisului cu privire la o posibilă operațiune terestră israeliană în sudul Libanului, dar a afirmat că armata libaneză trebuie să facă tot posibilul pentru a dezarma Hezbollahul susținut de Iran, așa cum a cerut guvernul libanez.

De la începutul războiului, Franța a încercat să mențină un echilibru, condamnând oficial atacurile SUA și ale Israelului ca fiind ilegale și neautorizate, dar dând totodată vina pe Iran pentru instabilitatea regională. Președintele Emmanuel Macron afirmă că Franța nu a fost nici informată, nici implicată în atacuri.

ACTUALIZARE 15:20 Apa și hrana încep să fie raționalizate la bordul navelor imobilizate de trei săptămâni în Golful Persic din cauza războiului și a blocadei strâmtorii Ormuz impuse de Iran, mărturisesc marinarii. „Până ieri, aveam apă potabilă, precum și apă dulce pentru spălat și pentru toate celelalte”, a povestit pentru Agenția France-Presse (AFP), în cadrul unui apel video, un marinar indian blocat pe o mică navă de aprovizionare în largul Irakului, cu vedere spre coastele iraniene.

„Dar acum că apa potabilă s-a epuizat, am contactat proprietarul pentru a obține mai multă și sper că o vor primi astăzi sau mâine”, a adăugat acest tânăr marinar, care a cerut să fie identificat doar după numele de familie, Pereira. „Până atunci, fierbem apa pentru a o bea. ”

Jacqueline Smith, coordonatoare maritimă la Federația Internațională a Muncitorilor din Transporturi, cu sediul la Londra, a primit în ultimele zile numeroase mesaje alarmante de la marinari cu privire la aprovizionare. „Primim mesaje de la marinari care ne spun: «Începem să rămânem fără provizii, combustibil, apă, mâncare»”, a declarat ea pentru AFP.

ACTUALIZARE 15:15 Olanda întărește măsurile de securitate pentru disidenții iranieni după ce un ofițer de poliție în vârstă de 36 de ani, de origine iraniană, cunoscut pentru criticile aduse guvernului iranian, a fost rănit grav în urma unui atac armat.

Autoritățile nu au identificat încă un suspect și afirmă că nu este clar dacă atacul are legătură cu Iranul, toate ipotezele fiind în curs de investigare.

Ministrul Justiției, David van Weel, a declarat că agențiile de securitate sunt în alertă și iau măsurile necesare.

ACTUALIZARE 15:10 Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, a anunțat vineri o serie de 80 de măsuri, cu un buget total de 5 miliarde de euro, menite să combată efectele războiului din Orientul Mijlociu, promițând în special „o reducere drastică” a impozitelor pe energie.

„Situațiile extraordinare necesită răspunsuri extraordinare”, a declarat premierul socialist după un consiliu de miniștri extraordinar. Printre măsurile anunțate se numără o reducere a TVA-ului la gaz și combustibili, care ar trebui să permită, în special, o scădere a prețurilor la pompă de până la 30 de cenți pe litru, a asigurat domnul Sanchez.

El a anunțat, de asemenea, adoptarea unui decret care prevede o „înghețare temporară” a chiriilor în țară, o măsură care trebuie încă aprobată de Parlament. Această măsură este „similară cu cea pe care am aplicat-o în timpul crizelor anterioare”, a susținut domnul Sanchez, evocând „criza energetică provocată de războiul lui Putin în Ucraina”.

ACTUALIZARE 15:05 Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, a menționat, de asemenea, vineri, „eforturile pe care Franța le-a inițiat pentru a lucra la o misiune internațională defensivă”, cu scopul de a „restabili libertatea de circulație maritimă în strâmtoarea Ormuz”.

„Liderii europeni și asiatici și-au exprimat ieri o intenție similară”, a adăugat el, în cadrul unei conferințe de presă organizate la ieșirea dintr-o întâlnire în Israel cu omologul său israelian, Gideon Saar.

ACTUALIZARE 15:00 NATO a confirmat decizia de a „ajusta” dispozitivul misiunii sale în Irak, care asistă și consiliază forțele irakiene în lupta lor împotriva jihadiștilor, după ce doi responsabili irakieni din domeniul securității au anunțat Agenția France-Presse că organizația a decis să-și retragă „temporar” misiunea din Irak.

„Putem confirma că ne ajustăm dispozitivul în cadrul misiunii NATO în Irak. Securitatea personalului nostru este primordială”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, într-un comunicat, refuzând să ofere mai multe detalii din motive de „securitate”.

Această misiune, lansată în 2018, care include, potrivit site-ului său web, „câteva sute” de persoane, este staționată într-o bază militară irakiană situată în centrul Bagdadului, nu departe de ambasada americană, care a fost ținta regulată a facțiunilor pro-Iran.

ACTUALIZARE 14:45 Principalul purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat vineri că „parcurile, zonele de agrement și destinațiile turistice” din întreaga lume nu vor fi sigure pentru dușmanii Teheranului, adică pentru oficialii din Statele Unite și Israel.

„Vă supraveghem pe voi, oficialii și ofițerii voștri lași, pe piloții și soldații voștri diabolici”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, Abolfazl Shekarchi, citat de agenția de presă IRNA pe Telegram. „De acum înainte, conform informațiilor pe care le deținem despre voi, stațiunile balneare, obiectivele turistice și de divertisment din întreaga lume nu vor mai fi locuri sigure pentru voi.”

ACTUALIZARE 14:30 Ucraina a desfășurat unități de interceptare pentru a proteja infrastructura critică și civilă din cinci țări din Orientul Mijlociu, a declarat secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov.

„Se lucrează, de asemenea, la extinderea zonelor de acoperire”, a scris Umerov pe X.

ACTUALIZARE 14:25 O unitate legată de gigantul israelian din industria armamentului Elbit Systems a fost incendiată în Republica Cehă; o grupare clandestină și-a asumat responsabilitatea, iar autoritățile au deschis o anchetă.

Mai multe clădiri din cadrul complexului, o operațiune comună între o companie cehă și Elbit Systems, au fost distruse în urma atacului din zori.

Elbit Systems se descrie ca fiind un furnizor cheie de arme terestre și aeriene utilizate de armata israeliană în războaiele sale, inclusiv în Gaza și Iran.

Un grup care se autointitulează „The Earthquake Faction” a declarat că a efectuat atacul, afirmând pe Telegram: „Amplasamentul este esențial pentru operațiunile europene ale celui mai mare producător de arme din Israel. Acum, este în flăcări.”

„Ne aflăm în burta bestiei, înconjurați de duhoarea răului”, a spus grupul, adăugând: „Nu avem timp să implorăm guvernele internaționale complice... vom lua măsurile necesare pentru a le anula mijloacele de a ucide.”

Poliția cehă a declarat pe X că investighează ceea ce a numit „o posibilă legătură teroristă”.

ACTUALIZARE 14:20 Șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a susținut vineri, la ieșirea dintr-o întâlnire la Ierusalim cu omologul său israelian, Gideon Saar, „dreptul de a se apăra” al Israelului în fața atacurilor Hezbollahului, criticând o „decizie inadmisibilă și iresponsabilă” a mișcării libaneze de a se alătura Iranului.

El a anunțat, de asemenea, „o contribuție de 17 milioane de euro” din partea Franței pentru Liban, destinată protejării populației civile, și a reiterat „rezervele” franceze „cu privire la perspectiva unei operațiuni terestre” israeliene în sudul Libanului.

ACTUALIZARE 14:15 Plafonul prețului energiei pentru consumatorii casnici din Marea Britanie urmează să crească cu aproximativ 20% în iulie, au afirmat analiștii de la Cornwall Insight, revizuindu-și previziunile pe fondul creșterii costurilor energiei la nivel en-gros, determinată de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul.

Aceasta înseamnă că facturile la energie ale gospodăriilor ar putea crește cu 330 de lire sterline (445 de dolari) pe an.

Perturbările din transportul maritim din Orientul Mijlociu și oprirea exporturilor de gaz natural lichefiat din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz din lume, au determinat creșterea prețurilor internaționale la gaz.

ACTUALIZARE 14:10 Jan Rosenow, de la Institutul pentru Schimbări de Mediu al Universității Oxford, avertizează că perturbările de pe piețele energetice globale nu vor fi de scurtă durată.

„Repararea unor pagube cauzate instalațiilor de producție de petrol și gaze din regiune va dura ani de zile”, a declarat el pentru Al Jazeera. „Acest lucru va avea un impact pe termen lung, nu doar pentru câteva săptămâni.”

Rosenow a subliniat vulnerabilitatea structurală a lanțurilor globale de aprovizionare cu energie, în special dependența de Strâmtoarea Ormuz.

Rămâne „destul de dificil să scoatem petrolul și gazul natural lichefiat din această zonă fără a trece prin strâmtoare”, a remarcat Rosenow.

„Acesta este un punct de strangulare major... și simțim cu adevărat efectele acestuia propagându-se în economie”, a spus el, adăugând: „Mă tem că vom asista la noi creșteri ale prețurilor”.

ACTUALIZARE 14:00 Creșterea prețurilor la benzină începe să afecteze bugetul gospodăriilor americane, potrivit unui nou sondaj Reuters/Ipsos, citat de Al Jazeera.

Majoritatea americanilor se așteaptă ca prețurile combustibililor să continue să crească, pe măsură ce războiul din Iran limitează aprovizionarea globală cu petrol, arată sondajul.

Prețurile benzinei au crescut cu aproape 1 dolar pe galon de la începutul conflictului, pe 28 februarie. Iată ce arată sondajul:

ACTUALIZARE 13:40 „Un nou val de rachete iraniene vizează centrul Israelului”, au anunțat vineri Gardienii Revoluției Iraniene pe Telegram, adăugând că rachetele Hezbollahului au vizat, de asemenea, „nordul teritoriilor ocupate”.

Anterior, aceștia afirmau că au vizat „centre de sateliți, radare și apărare” israeliene, „în centrul, sudul și nordul teritoriilor ocupate”.

ACTUALIZARE 13:30 Prețurile petrolului sunt relativ stabile vineri, reducerea exporturilor din Golf îngrijorând piața, în ciuda declarațiilor americane menite să calmeze creșterea prețurilor, scrie Le Monde.

În jurul orei 11:15, prețul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în luna mai, a crescut cu 1,34%, ajungând la 110,11 dolari [95 euro]. Prețurile rămân astfel ridicate, dar au scăzut față de nivelul maxim atins joi.

Pentru a reduce prețurile, „am putea ridica sancțiunile asupra petrolului iranian care se află în prezent pe mare”, a declarat vineri ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, într-un interviu acordat canalului Fox Business. Joi, președintele american, Donald Trump, a cerut, de asemenea, Israelului să nu mai atace infrastructurile energetice ale Iranului, iar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că se va conforma.

ACTUALIZARE 13:20 Elveția a suspendat autorizațiile pentru exporturile de arme către Statele Unite, invocând neutralitatea sa în contextul războiului în curs dintre Israel și SUA împotriva Iranului.

Într-o declarație făcută vineri, guvernul a afirmat că „exportul de material de război către țările implicate în conflictul armat internațional cu Iranul nu poate fi autorizat pe durata conflictului”.

„Exporturile de material de război către SUA nu pot fi autorizate în prezent”, se mai precizează în declarație.

ACTUALIZARE 13:15 Poliția din orașul emirat Abu Dhabi a anunțat vineri, într-un comunicat publicat pe Facebook, „că a reținut 109 persoane de diferite naționalități care au filmat locuri și evenimente și au difuzat informații înșelătoare pe rețelele de socializare”. În contextul războiului, aceste informații „eronate” riscau „să incite opinia publică și să răspândească zvonuri în cadrul societății”, susțin autoritățile din capitală.

Poliția declară că a„luat măsurile juridice și administrative necesare împotriva acestora” și subliniază „importanța de a da dovadă de rigurozitate și de a nu difuza sau distribui conținut nesigur sau care nu provine de la autoritățile oficiale”.

ACTUALIZARE 13:00 Ministerul rus de Externe a condamnat, vineri, un atac israelian de miercuri asupra navelor marinei iraniene în Marea Caspică, în portul Bandar-e Anzali, reiterând apelul la o „încetare imediată a ostilităților”.

„Interesele economice ale Rusiei și ale celorlalte state riverane Mării Caspice, care mențin legături de transport cu Iranul prin acest port, sunt afectate”, a susținut purtătoarea de cuvânt oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zakharova, în declarații publicate pe Telegram de către minister.

„Observăm cu îngrijorare crescândă extinderea geografică a atacurilor cu rachete și bombe ale Israelului și Statelor Unite în Iran”, a afirmat ea, denunțând „acțiunile imprudente și iresponsabile” ale Israelului.

ACTUALIZARE 12:50 Iranul și-a reluat atacurile asupra Israelului în această dimineață, lansând mai multe salve de rachete către această țară, scrie The Telegraph.

Teheranul a lansat trei salve de rachete la câteva ore după discursul premierului israelian Benjamin Netanyahu de aseară.

O locuință din Rehovot, în centrul Israelului, a suferit pagube din cauza fragmentelor căzute în urma unui atac cu rachete balistice.

Serviciul de salvare Magen David Adom a declarat că o femeie în vârstă de 70 de ani a fost transportată la un spital din centrul Israelului cu leziuni moderate suferite în timp ce încerca să ajungă la un adăpost în timpul unei serii de atacuri cu rachete din această dimineață.

Mai multe alte persoane sunt tratate pentru leziuni minore suferite în timp ce se îndreptau spre adăpost.

ACTUALIZARE 12:40 Rusia îl convoacă pe ambasadorul Israelului după ce un atac aerian israelian asupra unui pod din zonele controlate de milițiile șiite libaneze pro-iraniene Hezbollah din sudul Libanului a rănit un propagandist al postului Russia Today.

Moscova califică atacul drept o „încălcare gravă a dreptului internațional”.

ACTUALIZARE 12:30 Forțele de apărare aeriană din Emiratele Arabe Unite au anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, că au interceptat vineri patru rachete balistice și 26 de drone lansate din Iran.

Ministerul Apărării „rămâne pe deplin pregătit și dispus să facă față oricărei amenințări”, a afirmat acesta, adăugând că „va combate cu fermitate orice încercare de a submina securitatea statului”.

ACTUALIZARE 12:20 Armata israeliană a cheltuit în primele 20 de zile ale războiului împotriva Iranului în jur de 6,4 miliarde de dolari, scrie cotidianul Haaretz, care citează surse rămase anonime, transmite vineri agenţia turcă Anadolu, citată de Agerpres. Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 12:15 „Forțele aeriene au început să atace ținte ale regimului terorist iranian în regiunea Nour, la est de Teheran”, au declarat forțele aeriene israeliene pe X, citate de Le Monde.

ACTUALIZARE 12:10 Un atac israeliano-american a lovit portul comercial Bandar-Lengeh, din sudul Iranului, și a distrus 16 ambarcațiuni comerciale și de pescuit, potrivit agenției de presă iraniene Tasnim pe Telegram.

„În urma unui atac aerian americano-sionist, cel puțin 16 nave de transport aparținând cetățenilor din Bandar Lengeh și Bandar Kang au fost complet distruse de flăcări”, a declarat guvernatorul din Bandar Lengeh, într-un mesaj transmis de Gărzile Revoluției, scrie Le Monde.

ACTUALIZARE 12:05 Qatarul, o sursă esențială de gaze naturale pentru piețele mondiale, a oferit joi seara mai multe detalii cu privire la pagubele extinse provocate de rachetele care au lovit instalația de gaze naturale lichefiate din Ras Laffan, relatează AP.

Qatar Energy a declarat pe platforma socială X că atacurile au redus exporturile de GNL cu aproximativ 17% și vor costa aproximativ 20 de miliarde de dolari pe an în venituri pierdute.

Repararea pagubelor va dura până la cinci ani, chiar dacă producția la instalație fusese deja oprită după atacurile anterioare.

ACTUALIZARE 12:00 Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, se întâlnește vineri dimineață cu omologul său israelian, Gideon Saar, la Ierusalim, în cadrul eforturilor Parisului de a reduce tensiunile regionale. Cei doi s-au salutat cu o strângere de mână în fața presei în jurul orei 10:45 la hotelul King David, înainte de a se reuni în spatele ușilor închise, scrie Le Monde.

Barrot, care s-a întâlnit joi la Beirut cu președintele libanez, Joseph Aoun, urmează să discute cu autoritățile israeliene „situația de securitate, problemele umanitare și perspectivele de detensionare, în continuarea eforturilor diplomatice conduse de președintele Republicii”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe. La finalul acestei vizite fulger se așteaptă o declarație de presă.

ACTUALIZARE 11:55 Un fragment de rachetă a căzut pe o stradă din cartierul Wadi Saqra, din Amman, capitala Iordaniei, potrivit corespondenților locali ai canalelor de știri Al Jazeera și Roya News, un post de televiziune iordanian.

Un videoclip publicat pe Facebook de Roya News arată un fragment al rachetei fumegând în mijlocul unei străzi. Autoritățile țării nu au reacționat încă.

ACTUALIZARE 11:45 Zeci de câini și pisici au fost aduși împreună cu stăpânii lor la Atena printr-un zbor de evacuare din Orientul Mijlociu, deoarece mulți dintre ei rămăseseră blocați din cauza războiului.

Zborul organizat de guvernul elen a transportat 45 de animale și 101 de persoane, scrie Die Welt.

Acest demers a fost determinat de perturbările masive ale traficului aerian cauzate de atacurile și închiderea spațiului aerian din regiune.

Mulți dintre cei afectați au relatat cât de dificil a fost să găsească zboruri care să accepte animale de companie. „Animalele noastre de companie nu sunt bagaje, ele fac parte din familiile noastre”, a declarat Nikos Chrysakis, secretar special al Ministerului de Interne al Greciei pentru protecția animalelor de companie.

ACTUALIZARE 11:40 Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a declarat că depune eforturi pentru a ține țara sa departe de războiul din Orientul Mijlociu, a relatat agenția de presă de stat SANA.

Într-un discurs ținut după rugăciunea de Eid al-Fitr la palatul prezidențial din Damasc, Sharaa a spus: „Este important să ne amintim că Siria a fost întotdeauna o arenă a conflictelor și a luptelor în ultimii 15 ani și înainte de aceasta, dar astăzi se află în armonie cu toate țările vecine, atât la nivel regional, cât și internațional.”

„Ceea ce se întâmplă acum este un eveniment major și rar în istorie, pe care nu l-am mai văzut de la al Doilea Război Mondial. Ne calculăm cu atenție pașii și depunem eforturi pentru a ține Siria departe de orice conflict, astfel încât să-și poată menține calea dezvoltării și reconstrucției”, a adăugat președintele.

ACTUALIZARE 11:35 O rachetă iraniană care a lovit joi rafinăria israeliană din Haifa a avariat infrastructura electrică esențială, a anunțat compania într-un comunicat emis vineri.

Israel’s Oil Refineries a declarat că lovitura a afectat sistemele de alimentare cu energie electrică ale unei instalații de service, afectând infrastructura externă deținută de o terță parte, care este esențială pentru operațiuni.

În ciuda pagubelor, majoritatea unităților de producție rămân operaționale, în timp ce altele sunt repuse în funcțiune, a afirmat compania, adăugând că operațiunile vor fi reluate în totalitate în câteva zile.

ACTUALIZARE 11:30 Aproximativ 20 de drone israeliene au fost doborâte deasupra Iranului în timpul conflictului actual, potrivit unor oficiali militari israelieni, care au afirmat că numărul pierderilor s-ar ridica la 20.

Armata israeliană a calificat pierderea dronelor drept acceptabilă, relatează Times of Israel.

Niciun avion de vânătoare israelian nu a fost doborât, deși piloții s-au confruntat în repetate rânduri cu amenințări din partea rachetelor antiaeriene. Într-un caz, un pilot a fost „pe punctul de a fi lovit”, a declarat armata, potrivit surselor citate.

ACTUALIZARE 11:25 Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că lovitura asupra avionului de vânătoare american F-35 reprezintă „momentul prăbușirii unei ordini”, scrie Al Jazeera.

„F-35 nu era doar un avion de vânătoare, ci o statuie a invincibilității și aroganței armatei americane”, a spus Ghalibaf într-o postare pe X. „Acest simbol a fost lovit pentru prima dată în lume.”

Ieri, un avion F-35 a efectuat o aterizare de urgență la o bază aeriană regională americană din Orientul Mijlociu, după o misiune de luptă deasupra Iranului.

Oficialii americani investighează informațiile potrivit cărora avionul ar fi fost lovit de focul iranian. Dacă se va dovedi că este așa, ar fi primul avion american lovit de Iran în timpul războiului actual — sau prima dată când un F-35 este lovit de focul inamic.

ACTUALIZARE 11:20 Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat că, în opinia sa, atât coaliția SUA-Israel, cât și Iranul ar putea fi vinovate de crime de război în conflictul actual.

Într-un interviu acordat publicației americane POLITICO, Guterres a declarat: „Dacă vor avea loc atacuri asupra Iranului sau din partea Iranului asupra infrastructurii energetice, cred că există motive întemeiate să considerăm că acestea ar putea constitui o crimă de război.”

Miercuri, Israelul a lovit câmpul de gaze South Pars din Iran. Iranul a ripostat, lansând rachete împotriva instalațiilor petroliere și de gaze din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. O rachetă iraniană a lovit câmpul de gaze Ras Laffan din Qatar – cel mai mare producător mondial de GNL – reducând producția de gaze a Qatarului cu 17% pentru următorii cinci ani, potrivit directorului general al QatarEnergy.

ACTUALIZARE 11:15 Ministerul Afacerilor Externe al Noii Zeelande a emis o recomandare în care precizează că persoanele care călătoresc în Orientul Mijlociu sau tranzitează această regiune „s-ar putea să nu mai poată pleca în cazul în care conflictul se agravează”, scrie Al Jazeera.

Ministerul a adăugat că „recomandă în continuare cetățenilor neozeelandezi aflați în regiune să plece acum cu un zbor comercial, atâta timp cât acestea sunt disponibile, dacă pot face acest lucru în condiții de siguranță”.

ACTUALIZARE 11:10 Un incendiu a izbucnit vineri la o rafinărie a companiei petroliere naţionale din Kuwait, după un atac cu drone, a relatat agenţia de presă oficială, citată de AFP. În contextul intensificării atacurilor iraniene asupra infrastructurii energetice din statele din Golf, Qatarul a anunţat reducerea capacităţii de export de GNL cu 17%, în urma unor atacuri iraniene, potrivit dpa, preluată de Agerpres."Rafinăria Mina Al-Ahmadi, aparţinând Kuwait National Petroleum Company (KNPC) a fost ţinta mai multor atacuri ostile cu drone mai devreme în această dimineaţă, provocând incendii la unele dintre unităţile sale", conform agenţiei, după un alt incendiu provocat miercuri de un atac la aceeaşi infrastructură. Atacul nu s-a soldat cu victime, dar a dus la închiderea mai multor unităţi ale instalaţiei, în timp ce pompierii încearcă să stingă incendiul, conform agenţiei de presă kuwaitiene.Ca represalii la ofensiva comună americano-israeliană începută în 28 februarie şi în special la atacurile israeliene asupra propriilor instalaţii energetice, Teheranul şi-a intensificat loviturile asupra infrastructurilor energetice ale ţărilor din Golf în ultimele zile. Emiratele Arabe Unite (EAU) au comunicat vineri că ripostează la atacuri cu rachete şi drone, iar Bahrainul a limitat suprafaţa incendiului la un depozit, declanşat de schije în urma unui atac iranian. În Arabia Saudită, ministrul apărării a afirmat că, în decurs de două ore, peste 12 drone au fost "interceptate şi distruse" în estul ţării, iar o alta în nord. În Qatar, compania de stat QatarEnergy a anunţat joi că un atac cu rachete asupra principalului sit de producţie a gazului natural lichefiat (GNL) i-a redus semnificativ capacitatea de a exporta această resursă, potrivit dpa.Compania a declarat că se aşteaptă ca pagubele suferite de oraşul industrial Ras Laffan - un important centru de producţie şi export de GNL, situat la aproximativ 80 de kilometri nord de Doha - după atacurile cu rachete de miercuri şi de joi dimineaţă, "să genereze pierderi de aproximativ 20 de miliarde de dolari pe an şi să necesite până la cinci ani pentru reparaţii, ceea ce va afecta aprovizionarea pieţelor din Europa şi Asia".QatarEnergy a precizat că atacurile au avariat două linii de producţie de GNL, liniile 4 şi 6 - ambele fiind întreprinderi comune ale QatarEnergy şi companiei americane de energie ExxonMobil - cu o capacitate totală de producţie de 12,8 milioane de tone pe an (MTPA), ceea ce reprezintă aproximativ 17% din exporturile Qatarului.Ministrul energiei qatarez, Saad Sherida Al-Kaabi, director-executiv al QatarEnergy, a reiterat că "remedierea pagubelor suferite de instalaţiile GNL va dura între trei şi cinci ani"."Impactul se va resimţi în curând în China, Coreea de Sud, Italia şi Belgia. Aceasta înseamnă că vom fi nevoiţi să invocăm forţa majoră pentru o perioadă de până la cinci ani în cazul unor contracte pe termen lung privind GNL", a declarat Al-Kaabi, ceea ce înseamnă nerespectarea contractelor deja încheiate, din cauze obiective.

 ACTUALIZARE 11:00 Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), care săptămâna trecută a convenit o eliberare record de petrol din stocurile strategice, a prezentat vineri 10 măsuri, printre care telemunca, viteze mai mici pe drumuri şi evitarea călătoriilor cu avionul, pentru a reduce presiunea pe care războiul din Orientul Mijlociu o exercită asupra preţurilor şi stocurilor de hidrocarburi, informează AFP, preluată de Agerpres.Autorităţile, întreprinderile şi chiar gospodăriile pot juca un rol în reducerea cererii de hidrocarburi şi, astfel, "atenua impactul economic asupra consumatorilor" al întreruperilor aprovizionării cu petrol legate de războiul din Orientul Mijlociu, explică AIE, organizaţia responsabilă de asigurarea securităţii aprovizionării cu energie, într-un raport publicat vineri.Implementarea pe scară largă a celor 10 măsuri recomandate, atunci când este posibil, ar putea amplifica impactul acestora şi ar putea ajuta la atenuarea şocului provocat de blocarea Strâmtorii Ormuz şi de războiul din Orientul Mijlociu în general, estimează AIE.Prima soluţie susceptibilă să diminueze consumul de combustibil şi, prin urmare, consumul de petrol, este telemunca, notează AIE, care sugerează şi reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puţin 10 kilometri pe oră şi utilizarea crescută a transportului public.O altă idee: alternarea traficului în oraşele mari, ceea ce ar trebui să contribuie la reducerea congestiei şi, prin urmare, a consumului de combustibil. De asemenea, AIE încurajează, utilizarea în comun a maşinilor, condusul eficient, evitarea utilizării GPL-ului pentru transport şi evitarea călătoriilor cu avionul dacă sunt disponibile alte mijloace de transport.În special, "reducerea călătoriilor de afaceri poate scădea rapid presiunea asupra pieţelor de combustibil pentru aviaţie", spune AIE. Organizaţia solicită, de asemenea, gătitul cu electricitate, mai degrabă decât cu gaz, ori de câte ori este posibil şi sugerează ca industria să îşi optimizeze consumul de hidrocarburi.Aceste măsuri "s-au dovedit eficiente în diverse contexte", susţine directorul AIE, Fatih Birol, care observă că "în absenţa unei rezolvări rapide a conflictului, impactul asupra pieţelor energetice şi a economiilor este pe cale să devină din ce în ce mai sever".La mijlocul lunii martie, AIE a decis să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale pentru a atenua creşterea preţurilor declanşată de războiul din Orientul Mijlociu. Aceasta este a şasea eliberare de petrol din rezervele strategice şi, totodată, cea mai mare operaţiune de acest tip realizată vreodată în istoria instituţiei.

ACTUALIZARE 10:55 Poziția Europei față de războiul din Iran riscă să-l determine pe președintele american Donald Trump să se retragă din conflictul din Ucraina, a afirmat fostul său consilier pentru securitate națională, John Bolton, criticând reacția UE la situația din Orientul Mijlociu, scrie Euronews.

Într-un interviu acordat Euronews, Bolton, care a fost și ambasador al SUA la ONU, a calificat conflictul cu Iranul drept „războiul Europei”. „Europa este la fel de expusă, dacă nu chiar mai mult, riscului de atacuri nucleare în cazul în care Iranul va intra în posesia armelor nucleare”, a spus Bolton. „Iranul dispune de capacitatea de a lansa rachete care pot lovi Europa Centrală și de Est – nu Statele Unite.”

El a avertizat că liderii UE ar putea să-i ofere lui Trump o „invitație” de a decide că „Ucraina nu este războiul Americii”, calificând lipsa voinței politice la nivelul blocului de a participa la războiul împotriva Iranului drept o „greșeală”.

ACTUALIZARE 10:45 Un rezervist al armatei israeliene din cadrul sistemului „Cupola de Fier” (sistemul de apărare antirachetă Iron Dome - n.r) a fost arestat sub suspiciunea de spionaj în favoarea Iranului, a anunțat vineri poliția israeliană într-un comunicat citat de Le Monde.

„Raz Cohen, un locuitor al Ierusalimului în vârstă de 26 de ani, a fost arestat recent, fiind suspectat că a comis infracțiuni de securitate care implicau contacte cu elemente ale serviciilor de informații iraniene în vederea îndeplinirii unor misiuni de securitate sub îndrumarea acestora”, explică comunicatul.

Acest rezervist „a fost însărcinat să îndeplinească diverse misiuni de securitate” de către serviciile de informații iraniene, în special „transmiterea de informații sensibile în materie de securitate la care avea acces în cadrul funcțiilor sale”, susțin autoritățile israeliene. Ancheta a stabilit, de asemenea, că suspectul știa că era „în contact cu entități iraniene” și că a primit sume de bani în schimb.

ACTUALIZARE 10:35 În cadrul unei convorbiri telefonice între ministrul iranian de Externe, Abbas Araghtchi, și ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, pe tema războiului, Abbas Araghtchi a criticat „atitudinea negativă și părtinitoare a Regatului Unit și a anumitor țări europene față de această agresiune flagrantă, care încalcă dreptul internațional”, potrivit unui mesaj postat pe contul său de Telegram.

Punerea la dispoziție, de către Regatul Unit, a bazelor militare Statelor Unite este considerată „o participare la agresiune” care va fi „consemnată în istoria relațiilor dintre cele două țări”, a adăugat el.

La începutul lunii martie, Guvernul britanic și-a dat acordul pentru o utilizare strict „defensivă” a bazelor sale în vederea lovirii unor obiective iraniene, după ce a fost aspru criticat de președintele american Donald Trump pentru refuzul său inițial.

ACTUALIZARE 10:25 Banca Centrală Europeană (BCE) are capacitatea de a acționa „atunci când va fi necesar și atât cât va fi necesar” în fața presiunilor inflaționiste din zona euro provocate de creșterea prețurilor la energie legată de conflictul din Orientul Mijlociu, a declarat vineri guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau.

Instituția de la Frankfurt a menținut joi cele trei rate de referință la nivelul actual și a avertizat că războiul din regiune întunecă perspectivele în ceea ce privește creșterea economică și inflația în zona euro. „Până acum spuneam că ne aflăm într-o «poziție bună». Acum spunem că suntem «bine poziționați» pentru a face față incertitudinii”, a subliniat dl Villeroy de Galhau în emisiunea „Ecorama”, evidențiind o formulare „mai orientată spre acțiune”.

„Suntem pe deplin hotărâți să stabilizăm inflația la ținta noastră pe termen mediu de 2 %”, a adăugat el.

ACTUALIZARE 10:20 Autoritățile din Golf au dispus ca rugăciunile de Eid al-Fitr să se desfășoare anul acesta exclusiv în interiorul moscheilor, suspendând adunările în masă în aer liber, pe fondul intensificării tensiunilor regionale cauzate de războiul dintre Israel și SUA împotriva Iranului, scrie Al Jazeera.

Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au recomandat credincioșilor să nu se adune în locurile tradiționale de rugăciune în aer liber, unde, de obicei, mii de oameni participă la rugăciunile de Eid care marchează sfârșitul Ramadanului.

Oficialii au declarat că decizia a fost o măsură de precauție, întrucât guvernele din întreaga regiune reevaluează adunările publice pe fondul conflictului în curs și al atacurilor Iranului.

Reportând din Dubai, Zein Basravi de la Al Jazeera a spus că restricțiile privind adunările în aer liber încalcă „tradiția obișnuită în țările musulmane”, ceea ce arată modul în care războiul în curs continuă să afecteze viața de zi cu zi din regiune.

ACTUALIZARE 10:15 SUA au lansat o ofensivă pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, scrie The Telegraph. Washingtonul a mobilizat avioane de vânătoare care zboară la joasă altitudine și elicoptere Apache pentru a lovi navele și dronele iraniene din apropierea rutei maritime.

Calea navigabilă, pe care trece o cincime din petrolul mondial, a fost practic închisă după ce Teheranul a amenințat că va ataca orice navă care traversează strâmtoarea cu ambarcațiuni înarmate, mine și rachete de croazieră.

SUA intenționau să trimită nave de război pentru a escorta navele prin zonă, dar oficialii americani au avertizat că operațiunea ar dura probabil săptămâni întregi pentru a redeschide strâmtoarea.

Joi, la Pentagon, generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major, a declarat: „Avioanele A-10 Warthog sunt acum angajate pe flancul sudic, țintind ambarcațiunile de atac rapid din Strâmtoarea Ormuz.”

Ulterior, el a confirmat că au fost desfășurate și elicoptere Apache și a spus că armata SUA a atacat instalațiile subterane de depozitare a armelor din Iran.

El a adăugat că elicopterele Apache „s-au alăturat luptelor pe flancul sudic”. Caine a spus că unii aliați, fără a-i numi, foloseau elicopterele Apache pentru a „face față dronelor de atac cu sens unic”, una dintre cele mai eficiente arme pe care Iranul le-a folosit pentru a lovi statele arabe vecine și infrastructura lor energetică din Golful Persic.

Atât avioanele A-10, cât și elicopterele Apache au distrus, timp de câteva zile, ambarcațiunile iraniene de atac rapid care hărțuiau navele comerciale în strâmtoare, a declarat un oficial american. Avioanele de vânătoare aflate deja în regiune pot contribui, de asemenea, la eliminarea ambarcațiunilor mici de atac rapid ale Iranului și a amenințărilor cu rachete, dar aeronavele suplimentare intensifică campania, a spus oficialul.

SUA au bombardat baze și baterii de rachete de croazieră puternic fortificate, deservite de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, organizația paramilitară care supraveghează apărarea strâmtorii împreună cu marina iraniană, care are propria flotă de ambarcațiuni de atac. Atacurile au avariat sau distrus peste 120 de nave militare iraniene, a declarat joi secretarul Apărării, Pete Hegseth.

Washingtonul a accelerat, de asemenea, desfășurarea celei de-a 11-a Unități Expediționare a Marinei din California. Se preconizează că grupul operativ, format din aproximativ 4.500 de marinari și pușcași marini, va ajunge în Orientul Mijlociu în decurs de două zile.

The Wall Street Journal scrie că „Statele Unite și aliații lor au intensificat lupta pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, trimițând avioane de atac care zboară la joasă altitudine deasupra rutelor maritime pentru a lovi navele militare iraniene, precum și elicoptere Apache pentru a doborî dronele mortale ale Iranului, au declarat oficiali militari americani.

Această operațiune intensificată face parte dintr-un plan al Pentagonului, desfășurat în mai multe etape, menit să reducă pericolul reprezentat de ambarcațiunile armate, minele și rachetele de croazieră iraniene, care au blocat traficul naval pe această cale navigabilă încă de la începutul lunii martie. Dacă pericolul poate fi redus, SUA ar putea trimite nave de război americane prin strâmtoare și, în cele din urmă, ar putea escorta nave care intră și ies din Golful Persic.

Dar probabil că va mai dura săptămâni până când SUA vor elimina rețeaua de mijloace iraniene care au hărțuit traficul printr-un punct de strangulare pentru 20% din exporturile mondiale de petrol și o mare parte din traficul comercial maritim. Închiderea efectivă a strâmtorii a făcut ca prețurile petrolului Brent să urce peste 100 de dolari pe baril – atingând pentru scurt timp 119 dolari înainte de a închide la 108,65 dolari, în creștere cu 1,2%, joi – și a forțat administrația Trump să se confrunte cu implicațiile economice ale războiului pe care l-a lansat alături de Israel pe 28 februarie”.

În ciuda atacurilor, se consideră că Iranul dispune în continuare de un stoc imens de mine, rachete de croazieră montate pe camioane și sute de ambarcațiuni intacte, ascunse în baze secrete cu tuneluri adânci săpate de-a lungul coastei și pe insule, a declarat Farzin Nadimi, expert în domeniul apărării iraniene la Institutul pentru Politica Orientului Apropiat din Washington, scrie WSJ.

„Cred că va dura săptămâni până se va ajunge la un punct în care să se poată desfășura operațiuni în condiții de siguranță în strâmtoare”, a spus el. „Chiar și atunci, o mare parte din resursele iraniene vor supraviețui.”

Iranul a atacat zeci de nave în strâmtoare, adesea cu ambarcațiuni mici, fără echipaj, care transportau încărcături explozive sau drone aeriene. Alte nave au fost lovite de proiectile, în strâmtoare, în Golful Oman și în Golful Persic.Recâștigarea controlului asupra strâmtorii a căpătat o nouă urgență joi, când Iranul a început să elaboreze planuri pentru a permite trecerea anumitor nave, Parlamentul de la Teheran luând în considerare o lege privind perceperea de taxe de trecere.

Acest lucru a ridicat perspectiva ca Iranul să-și poată folosi poziția și să încheie acorduri cu națiunile care au nevoie de petrol, gaze și alte mărfuri produse în regiunea Golfului Persic.

„În practică, acest lucru creează o formă de interdependență forțată: statele care doresc acces la energia din Golf s-ar putea trezi în situația de a trebui să facă concesii Iranului, fie direct, fie indirect”, a declarat Danny Citrinowicz, expert în securitate națională la Atlantic Council, un think tank din Washington. Chiar și după încetarea luptelor, a afirmat el într-o postare pe X, „există îndoieli reale că această dinamică se va schimba fundamental”.

ACTUALIZARE 10:10 „Nu există nicio îndoială că securitatea trebuie retrasă de la dușmanii interni și externi și acordată tuturor compatrioților”, a declarat Liderul Suprem iranian, Mojtaba Khamenei, într-un mesaj scris, difuzat pe Telegram de agenția de presă iraniană Fars, în care se adresează președintelui iranian, Massoud Pezeshkian, în urma morții ministrului Informațiilor, Esmaïl Khati, într-un atac revendicat de Israel, scrie Le Monde.

ACTUALIZARE 10:05 Generalul Ali-Mohammad Naïni, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției Islamice, a fost ucis în urma unor atacuri israeliano-americane, au anunțat GardieniiRevoluției într-un mesaj pe Telegram.

Aceștia condamnă un „atac terorist laș în zorii ultimei zile a lunii sacre a Ramadanului”, scrie Le Monde.

ACTUALIZARE 09:40 Armata israeliană afirmă că a lovit infrastructura siriană – un centru de comandă și arme – în baze militare din sudul țării.

Armata a declarat că atacurile au fost o reacție la ceea ce a numit atacuri asupra civililor druzi comise de autoritățile siriene în zona As-Suwayda joi.

Agenția de știri de stat siriană SANA și guvernul sirian nu au confirmat încă atacul israelian.

ACTUALIZARE 09:35 Trei dintre cele cinci aparate de zbor Boeing KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene Americane staționate la București au efectuat în noaptea dintre 19 și 20 martie primele misiuni de realimentare aeriană, relatează boardingpass.ro.

Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 09:30 Președintele american Donald Trump și premierul israelian Bibi Netanyahu au discutat aproape în fiecare zi de la începutul războiului. Trump a declarat pentru Axios că ei doi „colaborează excelent”. Însă oficialii americani conștientizează faptul că obiectivele finale ale celor două țări și toleranța la risc ar putea fi divergente pe măsură ce războiul, care durează deja de 21 zile, continuă, scrie Axios.

Oficialii de la Washington, Tel Aviv și Teheran știu cu toții că orice divizare între aliați ar putea defini rezultatul războiului.Serviciile militare și de informații ale SUA și Israelului acționează în mod coordonat, deși țintele lor diferă. În timp ce SUA se concentrează aproape exclusiv pe ținte militare, Israelul efectuează și asasinate la nivel înalt și ia alte măsuri menite să pună bazele unei schimbări de regim. Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 09:07 Sri Lanka a refuzat ca două avioane de luptă americane înarmate să fie staționate pe teritoriul său în perioada 4-8 martie, pentru a-și păstra neutralitatea în războiul în curs dintre Iran, Statele Unite și Israel, a dezvăluit vineri președintele țării.

„Ei (Statele Unite) doreau să trimită două avioane de luptă echipate cu opt rachete antinavale de la o bază din Djibouti la aeroportul internațional Mattala (sud) în perioada 4-8 martie, iar noi am refuzat”, a declarat Anura Kumara Dissanayake în fața Parlamentului.

ACTUALIZARE 09:03 Agenția Națională de Informații din Liban (NNA) a raportat în această dimineață atacuri aeriene israeliene asupra mai multor localități din sudul Libanului.

„Avioane de război israeliene inamice au lovit în zori” orașe din districtele Tyre și Bint Jbeil, scrie agenția, adăugând că forțele israeliene au lovit și alte cinci orașe din sudul țării.

ACTUALIZARE 09:00 Ministerul Apărării din Grecia a confirmat joi că sistemul antiaerian Patriot grecesc desfășurat în Arabia Saudită a interceptat cu succes două rachete balistice iraniene.

„În această dimineață, bateria Patriot grecească a interceptat două rachete lansate din Iran care vizau rafinăriile din Regat”, a declarat ministrul Apărării, Nikos Dendias. El a subliniat că succesul misiunii are un dublu scop: demonstrarea pregătirii de luptă a forțelor grecești și protejarea economiei europene.

„Creșterea constantă a prețurilor petrolului reprezintă o amenințare majoră la adresa nivelului de trai al grecilor, al europenilor și al întregii planete”, a adăugat Dendias. „Prin protejarea rafinăriilor și a unităților de producție a petrolului, forțele noastre apără indirect, dar în mod clar, mijloacele de trai ale cetățenilor noștri împotriva amenințării inflației globale.”

ACTUALIZARE 08:55 Autorităţile din Emiratele Arabe Unite au declarat, vineri, că au destructurat o ”reţea teroristă” finanţată şi condusă de organizaţia libaneză Hezbollah şi de Iran şi că au arestat membrii acesteia, potrivit Reuters, preluată de News.ro

ACTUALIZARE 08:45 Premierul britanic Keir Starmer a declarat că înțelege presiunea pe care o exercită creșterea costurilor asupra familiilor, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu amenință să determine o nouă majorare a prețurilor.

Starmer a afirmat că guvernul său depune eforturi pentru a proteja bugetele gospodăriilor și a reduce costurile, avertizând că un conflict prelungit ar duce la o creștere și mai mare a cheltuielilor de trai și că o soluție negociată cu Iranul reprezintă cea mai bună soluție.

ACTUALIZARE 08:30 Prețurile petrolului au scăzut după ce principalele țări europene și Japonia s-au oferit să-și unească eforturile pentru a asigura trecerea în condiții de siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, iar SUA au prezentat măsuri menite să stimuleze oferta de petrol.

Vineri dimineață, contractele futures pe Brent au scăzut cu 1,3%, la 107,29 dolari pe baril.

Prețurile petrolului au urcat joi la aproape 119 dolari pe baril, stabilizându-se ulterior la aproximativ 109 dolari pe baril.

ACTUALIZARE 08:20 Armata israeliană a declarat că a detectat, cu puțin timp în urmă, lansarea unor rachete din Iran, iar sistemele de apărare aeriană sunt mobilizate pentru a „intercepta amenințarea”.

Mesaje de avertizare au fost trimise populației prin intermediul telefoanelor mobile, a declarat armata.

„Intrați în spații protejate la primirea alertei și rămâneți în ele până la un nou anunț. Ieșirea din spațiul protejat va fi permisă numai după primirea unei directive explicite”, a declarat armata.

ACTUALIZARE 08:10 Statele Unite au confiscat patru domenii web despre care susțin că ar fi legate de o operațiune de hacking cu sediul în Iran, într-o acțiune pe care oficialii o descriu ca făcând parte dintr-o campanie mai amplă de combatere a activităților cibernetice legate de Teheran.

Departamentul de Justiție al SUA a declarat că această măsură face parte dintr-un „efort continuu de a zădărnici schemele de hacking și de represiune transnațională conduse de Ministerul Informațiilor și Securității din Republica Islamică Iran”.

ACTUALIZARE 08:00 Kuwait Petroleum Corporation a declarat că se luptă cu un incendiu izbucnit într-o unitate a rafinăriei Mina Al Ahmadi, după ce aceasta a fost lovită de atacuri cu drone vineri dimineață.

Compania a precizat că anumite secțiuni ale rafinăriei au fost închise ca măsură de precauție.

„Nu s-au înregistrat victime, iar echipele de urgență lucrează intens pentru a ține situația sub control, în conformitate cu standardele de siguranță stabilite”.

ACTUALIZARE 07:50 Reprezentanții sectorului petrolier din Arabia Saudită estimează că prețul petrolului ar putea sări peste 180 de dolari pe baril dacă perturbările cauzate de conflictul cu Iranul vor persista până la sfârșitul lunii aprilie, relatează Wall Street Journal, citat de Reuters.

Reuters nu a putut verifica imediat această informație.

ACTUALIZARE 07:40 Site-ul de știri american Newsmax relatează că forțele armate americane se pregătesc să trimită mai multe nave de război, împreună cu 4.000 de pușcași marini și marinari, pentru a „își întări trupele care luptă împotriva Iranului”, citând patru oficiali care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Grupul amfibiu Boxer, care este dislocat de pe coasta de vest a SUA, include, de asemenea, avioane de vânătoare F-35, rachete și vehicule amfibii care pot fi utilizate pentru a efectua invazii terestre, potrivit Newsmax.

Ultimul raport vine după ce SUA au trimis aproximativ 2.500 de pușcași marini și nava de asalt amfibie USS Tripoli în Orientul Mijlociu.

ACTUALIZARE 07:35 Președintele FIFA, Gianni Infantino, a declarat joi, după reuniunea consiliului de conducere al organizației, că nu va da curs solicitărilor iraniene de a muta cele trei meciuri din faza grupelor de la Cupa Mondială, programate pentru luna iunie, din Statele Unite în Mexic.

„Avem un program”, a spus Infantino. „Vrem ca Cupa Mondială FIFA să se desfășoare conform programului stabilit.”

Oficialii iranieni afirmă că nu doresc să boicoteze Cupa Mondială, dar insistă că nu este posibil ca echipa națională să joace în Statele Unite după ce America și Israelul au declanșat un război împotriva țării lor.

ACTUALIZARE 07:28 Cinci ţări europene, plus Japonia şi Canada, au emis joi o declaraţie comună în care se declară pregătite să-şi "unească eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz" şi anunţă că vor lua măsuri pentru stabilizarea pieţelor energetice, informează vineri Reuters, preluată de Agerpres.Ţările europene semnatare ale declaraţiei sunt Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia şi Olanda."Condamnăm în termenii cei mai fermi atacurile recente ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv a instalaţiilor de petrol şi gaze, şi închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forţele iraniene", se arată în declaraţie.Semnatarii îşi exprimă "profunda îngrijorare cu privire la escaladarea conflictului". "Facem apel la Iran să înceteze imediat ameninţările, amplasarea de mine, atacurile cu drone şi rachete şi alte încercări de a bloca strâmtoarea pentru transportul maritim comercial şi să respecte Rezoluţia 2817 a Consiliului de Securitate al ONU", potrivit declaraţiei, în care se aminteşte faptul că libertatea navigaţiei este un principiu fundamental al dreptului internaţional, inclusiv în temeiul Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării."Efectele acţiunilor Iranului vor fi resimţite de oameni din toate părţile lumii, în special de cei mai vulnerabili", avertizează semnatarii.Cele şapte ţări subliniază că astfel de interferenţe în transportul maritim internaţional şi perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare cu energie constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi solicită un moratoriu imediat şi cuprinzător în privinţa atacurilor asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalaţiilor de petrol şi gaze."Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin strâmtoare", mai scriu semnatarii, care salută totodată decizia Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a autoriza o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol. "Vom lua şi alte măsuri pentru a stabiliza pieţele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite naţiuni producătoare pentru a creşte producţia", se angajează semnatarii declaraţiei comune.Cele şapte ţări semnatare se angajează totodată să depună eforturi pentru a oferi sprijin naţiunilor celor mai afectate, inclusiv prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al IFI-urilor (Instituţii Financiare Internaţionale)."Securitatea maritimă şi libertatea de navigaţie sunt în beneficiul tuturor ţărilor. Facem apel la toate statele să respecte dreptul internaţional şi să susţină principiile fundamentale ale prosperităţii şi securităţii internaţionale", afirmă semnatarii declaraţiei.Reuters remarcă însă că există puţine semne care să indice o acţiune imediată. De exemplu, cancelarul german Friedrich Merz a reiterat că orice contribuţie la securizarea strâmtorii va veni doar după încheierea ostilităţilor.Reticenţa principalilor aliaţi ai SUA de a se implica în război reflectă scepticismul faţă de un conflict despre care liderii europeni au spus că are obiective neclare pe care ei nu le urmăresc şi asupra căruia au prea puţin control.

ACTUALIZARE 07:25 Liderii europeni au cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii de alimentare cu apă şi energie din Orientul Mijlociu, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles menite să abordeze problema creşterii preţurilor la energie cauzată de război, relatează AP, preluată de News.ro.

Toţi şefii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, cunoscuţi colectiv sub numele de Consiliul European, au emis, joi, o declaraţie comună în care au solicitat stabilizarea livrărilor de energie şi ”dezescaladarea conflictului şi maximă reţinere” din partea părţilor beligerante.

”Consiliul European deplânge pierderea de vieţi omeneşti şi monitorizează îndeaproape impactul de anvergură al ostilităţilor, inclusiv asupra stabilităţii economice”, se arată în declaraţie.

Liderii au cerut, de asemenea, Iranului să înceteze atacurile asupra vecinilor din Golful Persic, au solicitat cooperarea internaţională pentru a preveni orice criză de refugiaţi la scară largă în Orientul Mijlociu şi au afirmat că unele ţări din UE explorează modalităţi ”de a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”.

Liderii europeni au respins solicitările preşedintelui american Donald Trump de a trimite forţe militare pentru a asigura securitatea Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă esenţială pentru fluxul global de petrol, gaze şi îngrăşăminte. Cu toate acestea, creşterea preţurilor la energie din cauza războiului şi temerile din Europa privind o nouă criză a refugiaţilor i-au determinat pe lideri să acorde prioritate Orientului Mijlociu în cadrul summitului.

”Suntem foarte îngrijoraţi de criza energetică”, a declarat premierul belgian Bart De Wever înaintea summitului. El a afirmat că preţurile la energie erau prea mari înainte de război, dar conflictul ”a creat o nouă creştere”.

”Dacă acest lucru devine structural, vom avea mari probleme”, a spus el.

ACTUALIZARE 07:15  Armata israeliană a anunţat vineri dimineaţă devreme un nou val de atacuri împotriva infrastructurii regimului, în "inima" Teheranului, capitala ţării, informează EFE, preluată de Agerpres.Într-un scurt mesaj pe canalul său de Telegram, Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat că "au început un val de atacuri împotriva infrastructurii regimului terorist iranian".Mass-media precum Al Jazeera au relatat despre explozii la Teheran. Aceste relatări nu au putut fi verificate de EFE.La miezul nopţii, Ierusalimul a fost ţinta a cel puţin patru serii de atacuri lansate din Iran şi care a durat ceva mai mult de o oră.De la începutul războiului, în 28 februarie, declanşat de ofensiva comună israeliano-americană împotriva Teheranului, focul încrucişat nu a încetat, cu un impact mai extins asupra Iranului decât asupra Israelului.Cincisprezece persoane au murit pe teritoriul israelian ca urmare a atacurilor iraniene cu rachete, în timp ce patru şi-au pierdut viaţa în Cisiordania.Cel mai recent număr oficial de morţi din Iran a fost publicat pe 5 martie şi a fost de 1.230 de oameni. 

ACTUALIZARE 07:10 În Kuweit, armata afirmă, într-un comunicat, că sistemele sale de apărare aeriană „răspund la o rachetă ostilă și la amenințări din partea dronelor”, în timp ce Ministerul de Interne al Emiratelor Arabe Unite menționează „amenințarea rachetelor”.

Tot în Golf, fragmente provenite dintr-o „agresiune iraniană” au provocat un incendiu într-un depozit din Bahrain, a raportat Ministerul de Interne al țării, unde sirenele de alertă antiaeriană fuseseră activate. Incendiul a fost stins și nu a provocat victime.

În Arabia Saudită, șase drone au fost „interceptate și distruse” în estul țării și încă una în nord, potrivit Ministerului Apărării.

ACTUALIZARE 07:05 Rafinăria Mina Al-Ahmadi a Kuwait Petroleum Corporation a fost lovită de mai multe atacuri cu drone în zorii zilei, potrivit presei de stat din Kuweit.

Au izbucnit incendii în unele unități, iar mai multe dintre acestea au fost oprite, însă nu s-au înregistrat victime, a declarat vineri Agenția de știri din Kuweit.

Serviciile de pompieri și de urgență au fost trimise imediat la fața locului, scrie Al Jazeera.

Iată o sinteză a știrilor de la primele ore ale dimineții:

În discursul de deschidere al unei conferințe de presă, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Iranul nu mai are capacitatea de a îmbogăți uraniu sau de a fabrica rachete balistice, conform Al Jazeera și Times of Israel. 

Iranul „este mai slab ca niciodată”, în timp ce Israelul este o putere regională „și unii ar spune chiar o putere mondială”, a afirmat el.  Netanyahu a susținut că Israelul și Statele Unite „protejează întregul Orient Mijlociu – și îndrăznesc să spun, întreaga lume”, în timp ce prezenta progresele înregistrate în războiul în curs împotriva Iranului. Premierul israelian a mai adăugat că, după 20 de zile de lupte, „noi câștigăm, iar Iranul este decimat”. 

El a precizat că arsenalele de rachete și drone ale Iranului sunt „degradate masiv” și a promis că „vor fi distruse”, prezentând campania ca un efort continuu de a elimina amenințarea reprezentată de Republica Islamică.

Prim-ministrul israelian a reiterat că obiectivul războiului împotriva Iranului este eliminarea amenințărilor nucleare și ale rachetelor balistice „înainte ca acestea să fie îngropate adânc sub pământ și să devină imune la atacurile aeriene”. 

El a mai afirmat că acest lucru ar crea condițiile necesare pentru ca poporul iranian să „își însușească libertatea de a-și controla propriul destin”. Netanyahu a spus că Israelul și SUA „distrug fabricile care produc componentele necesare pentru fabricarea rachetelor, eliminând baza lor industrială într-un mod în care nu am mai făcut-o până acum”, susținând că „structura de comandă și control a Iranului se află într-un haos total”. 

Netanyahu a susținut că există multe semne care indică căderea guvernului iranian. „Aș vrea să le pot dezvălui pe toate”, a spus el.  

Mai mult, rafinăria de petrol a Grupului Bazan a fost lovită în urma unui atac cu rachete în Haifa. Serviciul național de ambulanță al Israelului, Magen David Adom, a declarat că o persoană a fost rănită ușor, conform Al Jazeera.

Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat joi, 19 martie, că nu are în vedere trimiterea de soldați în Orientul Mijlociu, în contextul în care conflictul cu Iranul se îndreaptă spre a patra săptămână, conform Reuters. 

„Nu trimit trupe nicăieri”, a spus Trump în răspunsul dat unui reporter care l-a întrebat dacă intenționează să trimită mai mulți militari în regiune. „Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune. Dar nu trimit trupe. Vom face tot ce este necesar.”

Totodată, Garda Revoluționară Iraniană a afirmat că a atacat și „avariat” un avion de vânătoare american de tip F-35, conform Al Jazeera. 

Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, căpitanul Tim Hawkins, a declarat pentru CNN că avionul „efectua o misiune de luptă deasupra Iranului” când a fost nevoit să efectueze o aterizare de urgență. „Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se află într-o stare stabilă”, a spus Hawkins.

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a precizat că Teheranul a demonstrat doar o mică parte din ceea ce este capabil în atacurile sale asupra infrastructurii energetice din regiune și că va riposta cu mai multă severitate dacă propriile sale obiective de infrastructură vor fi lovite din nou, relatează Al Jazeera. 

„Răspunsul nostru la atacul Israelului asupra infrastructurii noastre a folosit doar o FRACȚIUNE din puterea noastră. Singurul motiv pentru care ne-am abținut a fost respectul față de solicitarea de dezamorsare a conflictului”, a declarat el într-o postare pe X.

„NICIUN fel de reținere dacă infrastructurile noastre vor fi lovite din nou”. Șeful diplomației iraniene a adăugat că orice încheiere a războiului „trebuie să țină cont de daunele aduse obiectivelor noastre civile”.

Totodată, Comandamentul Central al SUA a anunțat că a distrus fabrica de rachete sol-sol a regimului iranian din Karaj, Iran.

Fabrica era folosită pentru „asamblarea rachetelor balistice care amenințau cetățenii americani, țările vecine și transportul maritim comercial”, a transmis CENTCOM.

Citește și:

„De ce nu ați anunțat aliații despre atacul asupra Iranului?” Răspunsul lui Trump a încălcat un tabu de la Al Doilea Război Mondial

Şefa serviciilor de informaţii americane a refuzat din nou să confirme că Iranul reprezenta o „ameninţare iminentă”