Studiile recente subliniază importanța unor schimbări mici, dar eficiente, pentru un an mai fericit. De la prietenii și hobby-uri, până la recunoștință și reducerea consumului de cofeină, cercetătorii recomandă opt strategii care au un impact direct asupra stării de bine, potrivit BBC.

Unii oameni sunt mai fericiți din naștere. Dar indiferent dacă ești o persoană care cântă sub duș sau una mai serioasă, fericirea nu este legată doar de ce ți se întâmplă. Oricine își poate schimba obiceiurile pentru a aduce mai multă fericire în viața lor.

Prietenia aduce beneficii la orice vârstă, dar pe măsură ce îmbătrânim, aceasta devine și mai importantă pentru fericirea noastră. Deși, de obicei, oamenii în vârstă își restrâng cercul social și petrec mai mult timp persoanele foarte cunoscute, studiile arată că este o idee bună să rămânem deschiși la noi prietenii, deoarece aduc beneficii diferite față de relațiile cu familia. Fiind relații fără obligații, prieteniile pot începe sau se pot încheia oricând și sunt, de obicei, mai plăcute și mai relaxate.

Chiar dacă pentru persoanele mai în vârstă este mai greu să cunoască oameni noi, există și avantaje. Pe măsură ce îmbătrânim, devenim mai înțelepți, mai sociabili și mai deschiși spre a trăi momente de bucurie.

Concret, studiile spun că prieteniile sunt la fel de importante ca relațiile familiale pentru bunăstarea noastră pe măsură ce îmbătrânim. Dacă există dificultăți, împărtășirea unui moment rar, cum ar fi o eclipsă totală de soare, poate fi o modalitate de a te apropia de ceilalți și de a trăi emoții pozitive împreună.

Compasiunea, adică empatia pentru cei care suferă, este o bază importantă pentru prietenii adevărate. Însă, există și un alt concept important – „confelicitatea”, care înseamnă „fericire împărtășită”.

„Confelicitatea” este o latură importantă a relațiilor bune și ar putea fi la fel de esențială ca și compasiunea pentru menținerea unei prietenii, arată mai multe studii. Dacă sprijini cu entuziasm veștile bune ale unui prieten și ești interesat de succesul lor, acest lucru ajută relația. 

În sens contrar, o reacție indiferentă sau minimalizarea succesului altei persoane poate afecta conexiunea.

Este aproape un clișeu să spui că ajutând pe altcineva te simți mai bine decât atunci când te răsplătești pe tine, dar pe măsură ce cercetările despre altruism au evoluat, această idee devine tot mai adevărată.

De fapt, studiile au arătat că voluntariatul poate ajuta chiar și în cazul unor afecțiuni grave, precum durerea cronică și depresia. De exemplu, un studiu din 2002 a arătat că voluntarii care ajutau persoane ce se confruntau cu dureri cronice simțeau durerea cu o intensitate mai mică în timpul activităților de voluntariat. 

Alte cercetări au arătat că grija pentru animale poate îmbunătăți sănătatea, iar îngrijirea plantelor de apartament ne dezvoltă, mai ales pe măsură ce îmbătrânim.

Unii specialiști în sănătate au început chiar să prescrie voluntariatul ca o formă eficientă de "prescripție socială": recomandări care conectează oamenii la resursele și activitățile comunității.

Hobby-urile nu doar că sprijină sănătatea mentală și fizică a persoanelor, dar pot și reduce presiunea asupra serviciilor de sănătate, având efecte pozitive asupra bunăstării generale.

Studiile arată că legătura cu trecutul nostru, prin explorarea rădăcinilor și a istoriei familiei, poate aduce beneficii psihologice semnificative. Povestirile despre depășirea dificultăților, transmise din generație în generație, pot fi motivante.

Cercetările lui Susan M. Moore, profesoară emerită de psihologie la Universitatea Swinburne, arată că persoanele care cunosc mai multe despre istoria familiei lor au un nivel mai mare de satisfacție și bunăstare. Studiul arborelui genealogic poate oferi un sentiment de control asupra propriei vieți și o înțelegere mai profundă a locului nostru în lume.

Acest proces poate, de asemenea, să adâncească sentimentul de recunoștință și perspectivă, ajutându-ne să apreciem faptul că viața noastră de astăzi se datorează luptelor și determinării celor care ne-au precedat.

Un sfat vechi, dar eficient, este să îți numeri binecuvântările. Cercetările arată că scrierea unei liste cu trei lucruri bune care ți s-au întâmplat poate îmbunătăți starea de spirit. 

Fie că este vorba despre un eveniment important, cum ar fi trecerea unui examen sau nașterea unui copil, fie despre un moment mai mic, precum întâlnirea cu un vechi prieten sau o plimbare, acest exercițiu poate contribui la o viață mai bună.

Anticiparea unei activități plăcute poate fi la fel de satisfăcătoare ca activitatea în sine. 

Cercetătorii de la Universitatea din Richmond, Virginia, au învățat șoarecii să conducă mici mașinuțe în laborator. Aceștia au învățat repede și au început să sară de bucurie înainte de fiecare „călătorie”.

Aceasta a dus la o nouă întrebare: Este așteptarea unui moment plăcut la fel de satisfăcătoare ca activitatea în sine? Într-un alt experiment, șoarecii care au învățat să aștepte recompense au fost mai optimiști decât cei care le primeau imediat.

Experții sugerează că această așteptare pozitivă ar putea ajuta și oamenii să devină mai optimiști.

Prea multă grijă față de fericire poate să devină un obstacol în calea acesteia. Studiile arată că, atunci când oamenii își ridică prea mult așteptările despre cât de fericiți ar trebui să fie sau citesc despre fericire, în loc să se simtă mai bine, ajung să fie mai dezamăgiți. 

De exemplu, participanții la un experiment care și-au dorit mai multă fericire înainte de a viziona un film motivațional s-au simțit mai puțin fericiți după vizionare. 

De asemenea, dorința constantă de a fi fericit poate duce la sentimente de singurătate și deconectare, susține Iris Mauss, psiholog la Universitatea California. Ea recomandă o abordare mai relaxată, în care acceptăm atât momentele bune, cât și pe cele mai dificile, fără a ne stresa prea mult.

În zilele reci și întunecate de iarnă, o cană de cafea poate oferi un impuls necesar creierului și corpului. Cofeina ne face să ne simțim alertați, deoarece este rapid absorbită în sânge, unde concurează cu adenozina, o substanță chimică care ne face să ne simțim obosiți.

Cercetările arată că există numeroase beneficii pentru sănătate asociate consumului de cofeină, inclusiv reducerea riscului de cancer, boli de inimă și diabet de tip 2, precum și îmbunătățirea performanței fizice și protecția împotriva depresiei.

Totuși, momentul consumului de cofeină este important, deoarece aceasta poate dura ceva timp pentru a-și face efectul și poate rămâne în organism mult timp. Cercetătorii recomandă să consumi ultima doză de cofeină cu cel puțin opt ore și 48 de minute înainte de culcare. De asemenea, nu trebuie să consumăm prea multă cofeină – nu mai mult de 400mg sau aproximativ două-trei cești de cafea, în funcție de intensitatea acesteia – pentru a evita tulburările de somn, durerile de cap, greața și anxietatea.

Un aspect important pe care autorul Melissa Hogenboom l-a învățat în timpul documentării unui subiect despre calmitate este impactul pozitiv pe care natura îl are asupra stării noastre de bine. 

Deși suntem familiarizați cu beneficiile directe ale expunerii la natură, autorul a descoperit că chiar și atunci când nu avem acces la mediul natural, recrearea virtuală a acestuia poate aduce aceleași efecte de calm și relaxare. 

Ascultarea sunetelor naturale sau vizualizarea peisajelor pe ecran poate îmbunătăți semnificativ starea de spirit, având un impact benefic asupra sănătății mentale. Astfel, chiar și prin intermediul tehnologiilor moderne, natura rămâne o resursă valoroasă pentru a reduce stresul și a menține echilibrul emoțional.