ACTUALIZARE 00.01: Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reacționat după ce șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a amenințat că va da ordine „fără milă” în cadrul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, conform Al Jazeera.

„Când secretarul american al războiului declară «fără milă», el nu dă dovadă de putere”, a afirmat Araghchi într-o postare pe rețelele sociale.

Un ordin „fără milă” se referă la situația în care o armată refuză să cruțe viața inamicului, de exemplu prin faptul că nu ia prizonieri de război și execută combatanții care încearcă să se predea.

„El [Hegseth] dă dovadă de lipsă de moralitate și de ignoranță în ceea ce privește dreptul conflictelor armate”, a spus Araghchi, adăugând: „Îi recomandăm să revizuiască Convenția de la Haga și Statutul de la Roma al CPI, dacă nu cumva aspiră să se alăture [președintelui israelian] Netanyahu în calitate de criminal de război.”

ACTUALIZARE 23.53: Președintele iranian Masoud Pezeshkian afirmă că Iranul nu a declanșat războiul cu SUA și Israelul și că apărarea țării împotriva invaziei este „dreptul natural al Teheranului, la care ne pricepem foarte bine”, conform Al Jazeera.

„Utilizarea bazelor americane din regiune împotriva Iranului, cu scopul de a perturba relațiile noastre cu vecinii, trebuie să înceteze”, a scris Pezeshkian pe X, adăugând că a discutat această chestiune cu președintele francez Emmanuel Macron în cadrul unei convorbiri telefonice.

„Pacea și stabilitatea în regiune nu pot fi realizate dacă se ignoră invazia sionist-americană a țării noastre. Republica Islamică Iran nu se va preda în fața agresorilor”.

El a afirmat că Iranul se așteaptă ca comunitatea internațională să condamne invazia și să „convingă invadatorii să respecte dreptul internațional”, adăugând că declanșarea unui război de cucerire pe baza unor informații false este „un act medieval în secolul XXI”.

„A vorbi despre încetarea războiului nu are sens până când nu ne asigurăm că nu vor mai exista atacuri pe teritoriul nostru în viitor.”

ACTUALIZARE 22.57: Donald Trump a fost întrebat dacă războiul se poate încheia săptămâna aceasta, având în vedere ceea ce președintele american a descris drept o „distrugere totală” a forțelor armate iraniene, conform BBC.

„Da, sigur”, a răspuns el, dar când a fost întrebat dacă războiul se va încheia efectiv săptămâna aceasta, el a replicat: „Nu cred, dar se va întâmpla în curând. Nu va mai dura mult.”

Trump a precizat că a avut „obligația de a face acest lucru” și că vom avea o „lume mai sigură” după ce războiul se va termina.

ACTUALIZARE 22.44: Președintele SUA, Donald Trump, ține un discurs în Biroul Oval de la Casa Albă, conform Al Jazeera. Referitor la Iran, liderul american a susținut: „Ar fi avut o armă nucleară în termen de o lună de la bombardament și ar fi folosit-o mai întâi împotriva Israelului, apoi împotriva Orientului Mijlociu”.

„Un război nuclear care s-ar fi transformat în Al Treilea Război Mondial și, mai important, acesta este un război în urma căruia nu ar mai fi rămas nimic”, a spus Trump, adăugând că „am făcut un lucru grozav”.

„Iranul nu ar trebui să aibă o armă nucleară. Nu ar trebui să o aibă. Nu au marină, nu au forțe aeriene. Nu au arme antiaeriene. Nu au conducere.

„Cea mai mare problemă a mea este că nu am nicio idee cu cine vorbim, pentru că nimeni nu a auzit vreodată de vreuna dintre aceste persoane, sunt toate moarte.”

„Am făcut o treabă pentru lume, nu o treabă pentru noi, ci pentru întreaga lume.”

„Avem un președinte inteligent, pe când în trecut am avut președinți proști, și am încredere că președintele Trump va duce treaba la bun sfârșit”, a declarat vicepreședintele JD Vance reporterilor la Casa Albă.

ACTUALIZARE 22.37: Isaac Herzog a declarat pentru AFP că războiul declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului marchează un moment de cotitură crucial pentru întreaga regiune, relatează Times of Israel.

„Ne aflăm într-un moment istoric; a sosit clipa în care, după mai bine de o generație de războaie nesfârșite, vărsări de sânge și teroare, cauza principală a acestora, care provine de la Teheran, va fi blocată și oprită, iar întreaga direcție a regiunii se va schimba”, a declarat președintele israelian la reședința sa din Ierusalim.

ACTUALIZARE 22.35: Aproximativ 7.000 de ținte iraniene au fost lovite pe întreg teritoriul țării de la începutul conflictului, a declarat Comandamentul Central al SUA în ultima sa informare, conform BBC.

Oficialii militari afirmă că peste 100 de nave iraniene au fost avariate sau distruse, în timp ce s-au efectuat peste 6.500 de zboruri de luptă.

Enumerând unele dintre mijloacele militare utilizate, Comandamentul Central al SUA precizează că în cadrul operațiunii au fost mobilizate bombardiere stealth B-1 și B-2, precum și diverse avioane de vânătoare.

„Forțele CENTCOM lovesc ținte pentru a demola aparatul de securitate al regimului iranian, acordând prioritate locațiilor care reprezintă o amenințare iminentă”, se mai arată într-o declarație.

ACTUALIZARE 22.32: În ultimele zile a fost reactivat un canal direct de comunicare între trimisul american Steve Witkoff și ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, potrivit unui oficial american și unei surse bine informate, relatează Axios. Detalii aici.

ACTUALIZARE 22.30: Comisarul pentru energie, Dan Jorgensen, a declarat că miniștrii energiei din UE s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta măsuri specifice și temporare menite să reducă facturile pentru întreprinderi și gospodăriile vulnerabile, conform Al Jazeera.

El a afirmat că Uniunea Europeană va miza pe energia curată și pe producția internă pe termen lung pentru a reduce dependența de piețele globale volatile, făcând referire la eforturile UE de a reduce dependența de energia rusă după invazia Ucrainei de către Moscova în 2022.

„Acum, Europa se confruntă din nou cu o alegere existențială: să rămână dependentă de piețele energetice globale volatile sau să preia în sfârșit controlul asupra propriului viitor energetic”, a spus Jorgensen.

ACTUALIZARE 21.56: Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a scăpat cu viață la limită dintr-un atac aerian israelian din 28 februarie, după ce a ieșit din reședința sa cu câteva momente înainte ca rachetele să lovească complexul, potrivit unei înregistrări audio scurse în presă și obținute de The Telegraph, relatează Times of Israel.

Înregistrarea ar conține presupuse remarci ale lui Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul fostului lider suprem Ali Khamenei, adresate clericilor de rang înalt și comandanților Gărzii Revoluționare Islamice în cadrul unei întâlniri din 12 martie, la Teheran.

Potrivit lui Hosseini, Mojtaba ieșise în curtea complexului cu puțin timp înainte ca Israelul să lovească reședința, la ora 9:32 dimineața, ora locală. Atacul din 28 februarie a ucis mai mulți înalți oficiali, printre care Ali Khamenei și alți membri ai conducerii iraniene.

„Voia lui Dumnezeu a fost ca Mojtaba să iasă în curte pentru a face ceva și apoi să se întoarcă”, a afirmat Hosseini în înregistrare, vorbind în limba farsi. „Era afară și se îndrepta spre etaj când au lovit clădirea cu o rachetă.”

Potrivit lui Hosseini, Mojtaba Khamenei a suferit doar „o rană ușoară la picior” în urma atacului.

Hosseini a adăugat că soția, fiul și cumnatul lui Mojtaba Khamenei au fost uciși în atac.

Mostafa Khamenei, un alt fiu al lui Ali Khamenei, se afla, de asemenea, „în apropiere” în momentul atacului, potrivit înregistrării, dar a scăpat nevătămat împreună cu soția sa.

ACTUALIZARE 21.36: Ali Bahreini, ambasadorul Iranului la ONU, afirmă că Teheranul nu se va supune „coerciției, intimidării sau agresiunii ilegale”, acuzând în același timp atacurile SUA și ale Israelului că pun în pericol milioane de vieți, conform Al Jazeera.

În cadrul unei intervenții în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, Bahreini a declarat că cea mai urgentă problemă legată de drepturile omului din Iran este amenințarea la adresa a 90 de milioane de oameni în contextul atacurilor militare în curs. El a acuzat SUA și Israelul că vizează civilii și siturile culturale, menționând peste 1.300 de morți și 7.000 de răniți de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Ignorarea unui astfel de „militarism nesăbuit” creează un precedent periculos, a afirmat el, adăugând că Iranul nu va fi ultima țară care va avea de suferit dacă „indiferența va prevala”.

„În astfel de circumstanțe, ce anume se așteaptă ca Iranul să facă?”, a întrebat el. „Iranul nu este o națiune care se supune coerciției, intimidării sau agresiunii ilegale.”

ACTUALIZARE 21.33: Aproximativ 200 de soldați americani au fost răniți în timpul războiului cu Iranul, dintre care 10 „grav răniți”, potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, căpitanul Tim Hawkins, conform Al Jazeera.

Acesta a precizat că 180 de militari s-au întors deja la datorie. Rănile includ arsuri, leziuni cerebrale traumatice și răni provocate de șrapnel.

Oficialii militari afirmă că multe dintre atacuri au implicat drone iraniene „cu sens unic”. Generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major, a declarat săptămâna trecută că astfel de drone au fost responsabile pentru majoritatea victimelor.

Cel puțin 13 soldați americani au fost uciși de la începutul războiului israeliano-american împotriva Iranului, pe 28 februarie.

ACTUALIZARE 21.23: Iranul va „continua lupta” împotriva Statelor Unite și a Israelului „până când inamicul va regreta cu adevărat atacul său”, a promis astăzi președintele parlamentului țării, conform NBC News.

„Nu vom accepta un armistițiu până când inamicul nu își va exprima regretul și până când nu se vor crea condițiile politice și de securitate adecvate la nivel mondial și în regiune”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, potrivit agenției de știri de stat Fars.

Ghalibaf a lăudat, de asemenea, capacitatea regimului iranian de a produce drone rapid și ieftin.

„Avem rezerve suficiente de rachete și drone și, deoarece această tehnologie este autohtonă, avem și capacitatea de a le produce, la un ritm mult mai mare și la un cost mult mai mic decât rachetele interceptoare ale inamicului”, a spus el.

ACTUALIZARE 21.18: Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene nu au manifestat, deocamdată, „niciun interes” în extinderea misiunii navale a UE din Orientul Mijlociu către Strâmtoarea Ormuz, a declarat luni șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Detalii aici.

ACTUALIZARE 21.07: Potrivit oficialilor, un atac cu drone a provocat un incendiu la câmpul petrolier Shah din Emiratele Arabe Unite, conform Al Jazeera.

Într-o declarație, Biroul de presă din Abu Dhabi a precizat că autoritățile intervin pentru stingerea incendiului, adăugând că nu au fost semnalate victime.

ACTUALIZARE 21.02: Șeful Direcției de Informații a Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), generalul-maior Shlomi Binder, a declarat într-o recentă discuție pe tema securității, desfășurată cu ușile închise, că aparatul militar iranian se află „în dificultate” ca urmare a războiului, potrivit canalului de știri Channel 12, relatează Times of Israel.

Se pare că Binder a afirmat că oficialii iranieni abia acum încep să înțeleagă amploarea pagubelor suferite de capacitățile lor.

„În ultimele zile, iranienii încep să înțeleagă ce li s-a întâmplat”, ar fi declarat Binder. „Descoperă cât de vulnerabilă este structura lor de comandă și amploarea pagubelor provocate.”

Conform raportului, Binder le-a spus participanților că forțele de securitate iraniene ezită să acționeze din cauza prezenței avioanelor israeliene și americane, în timp ce altele fie nu doresc, fie nu sunt în măsură să acționeze.

„Ceea ce lansează este tot ce sunt capabili să lanseze — pur și simplu nu pot face mai mult de atât”, a spus el referindu-se la ritmul de lansare a rachetelor de către Iran, adăugând că atacurile israeliene „blochează zilnic tunelurile [de rachete] pentru a se asigura că nu au nicio posibilitate de a lansa rachete suplimentare”.

ACTUALIZARE 20.55: După avertismentul Teheranului, ministrul Apărării a explicat luni că declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe făceau referire la „chestiuni de natură juridică și politică”, nicidecum la amenințări militare. Radu Miruță a subliniat că venirea militarilor americani în țară „crește gradul de descurajare”. Detalii aici.

ACTUALIZARE 20.04: Președintele SUA a declarat că nu știe dacă noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, mai este în viață, adăugând că Washingtonul nu știe cu cine ar putea negocia la Teheran, conform Al Jazeera.

„Nu știm… dacă a murit sau nu”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.

„Mulți oameni spun că este grav desfigurat. Se spune că și-a pierdut un picior – un singur picior – și că a fost, știți, rănit foarte grav. Alții spun că a murit. Nimeni nu spune că este 100% sănătos. Știți că nu a vorbit”.

„Nu știm cu cine avem de-a face” în Iran, a declarat Trump. „Nu știm cine este liderul lor.”

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, făcuse o afirmație similară cu câteva zile înainte, susținând că Khamenei era rănit și probabil desfigurat.

Sâmbătă, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat MS Now că nu era nicio problemă cu Khamenei, care joi a emis prima sa declarație de la preluarea funcției de lider, după uciderea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a războiului.

ACTUALIZARE 19.53: Președintele american Donald Trump a declarat că nu este îngrijorat de posibilitatea ca Israelul să folosească o armă nucleară împotriva Iranului, conform NBC News.

„Israelul n-ar face asta. Israelul n-ar face niciodată asta”, a spus Trump.

El a făcut această remarcă după ce a fost întrebat despre comentariile făcute săptămâna trecută de consilierul său pentru inteligență artificială, David Sacks, în cadrul podcastului „All-In”, unde acesta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o eventuală escaladare a conflictului.

„Israelul ar putea fi grav distrus”, a spus Sacks în cadrul podcastului. „Și atunci trebuie să vă faceți griji că Israelul va escalada războiul luând în calcul utilizarea unei arme nucleare, ceea ce ar fi cu adevărat catastrofal.”

Întrebat dacă Sacks i-a împărtășit această evaluare, Trump a răspuns: „Nu, nu a făcut-o.”

ACTUALIZARE 19.41: Corpul Gărzii Revoluției Islamice din Iran a anunțat că lansează un nou avertisment potrivit căruia va lovi în următoarele ore industriile afiliate Statelor Unite din regiune, îndemnând muncitorii și populația din zonele învecinate să se evacueze, potrivit Al Jazzera.

„Avertizăm regimul american învins să evacueze toate industriile americane din regiune și le cerem oamenilor din zonele din jurul fabricilor industriale în care americanii sunt acționari să evacueze acele zone, pentru a nu fi răniți”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii, într-un mesaj relatat de agenția de știri iraniană Tasnim.

Nu a fost clar de la început care vor fi companiile vizate, dar săptămâna trecută agenția de știri a publicat pe Telegram o listă cu potențiale ținte, care includea sediile unor giganți din domeniul tehnologiei, precum Amazon, Google, Microsoft și Nvidia, din țările din Golf.

ACTUALIZARE 19.37: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că măsurile luate de Europa ca răspuns la întreruperile aprovizionării cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu și la creșterea prețurilor la energie ar trebui să aibă o aplicare limitată și o durată scurtă, relatează Al Jazeera.

„Este important ca orice măsuri pe termen scurt să nu întârzie decarbonizarea sistemului energetic, să nu crească cererea de petrol și gaze, să fie temporare și țintite și să minimizeze costurile fiscale”, a scris von der Leyen într-o scrisoare.

ACTUALIZARE 19.35: Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că țara sa se va abține de la a participa la războiul SUA-Israel împotriva Iranului, conform Al Jazeera.

În cadrul unei conferințe de presă ținută la Berlin, Merz a declarat că, în conformitate cu Legea fundamentală, Germania nu dispune de un mandat din partea Organizației Națiunilor Unite, a Uniunii Europene sau a NATO, și că a fost clar încă de la început că acest război nu ține de competența NATO.

„Nici Statele Unite ale Americii și nici Israelul nu ne-au consultat înainte de acest război. În ceea ce privește Iranul, nu a existat niciodată o decizie comună cu privire la «dacă» se va interveni. De aceea, nu se pune problema modului în care Germania s-ar putea implica militar în acest conflict”, a adăugat el.

ACTUALIZARE 19.12: Exporturile zilnice de petrol din Golful Persic, regiune în care se află Arabia Saudită, cel mai mare exportator, precum și alți producători importanți, au scăzut cu cel puțin 60% în săptămâna care a precedat data de 15 martie, comparativ cu luna februarie, din cauza întreruperilor și a reducerilor de producție generate de conflictul dintre SUA și Iran, potrivit datelor din sectorul transporturilor maritime și calculelor Reuters, relatează Times of Israel.

Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, utilizată în mod normal pentru transportul a aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, a forțat exportatorii să anuleze transporturile și să oprească producția la câmpurile petroliere, provocând cea mai mare întrerupere a aprovizionării din istorie. Prețurile petrolului brut au urcat la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, iar cele ale unor combustibili au atins niveluri record.

Exporturile de țiței, condensat și combustibili rafinați din opt țări din Orientul Mijlociu — Arabia Saudită, Kuweit, Iran, Irak, Oman, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite — au înregistrat, în săptămâna care s-a încheiat la 15 martie, o medie de 9,71 milioane de barili pe zi, potrivit datelor furnizate de Kpler, în scădere cu 61% față de nivelul de 25,13 milioane de barili pe zi înregistrat în februarie.

Datele furnizate de Vortexa indică o scădere și mai dramatică, exporturile celor opt țări ajungând săptămâna trecută la 7,5 milioane de barili pe zi, în scădere cu 71% față de nivelul de 26,1 milioane de barili pe zi înregistrat în februarie.

Înainte de război, cele opt țări reprezentau 36% din exporturile mondiale de petrol pe cale maritimă, care se ridicau la 70,43 milioane de barili pe zi, potrivit Kpler.

Exporturile reale ar putea fi chiar mai mici, întrucât unele volume sunt depozitate în rezervoare plutitoare, dar nu părăsesc Golful.

ACTUALIZARE 18.58: Forțele Aeriene israeliene au bombardat astăzi un centru de comandă al serviciilor secrete iraniene din Teheran, a anunțat armata, conform Times of Israel.

Sediul aparținea Ministerului Informațiilor din Iran și, potrivit Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), era amplasat într-o clădire a companiei iraniene de electricitate.

„Atacul asupra sediului face parte din eforturile de a intensifica loviturile asupra sistemelor esențiale ale regimului și asupra capacităților sale de securitate”, a adaugat armata israeliană.

ACTUALIZARE 18.50: Ascensiunea lui Mojtaba Khamenei în funcția de nou lider suprem al Iranului ar fi putut părea simplă, ba chiar predestinată. De fapt, nu a fost niciuna dintre acestea. A ajuns la putere abia după o adevărată luptă pentru succesiune. Detalii aici.

ACTUALIZARE 18.49: Fostul președinte al României Traian Băsescu vorbește, într-o postare pe Facebook, despre riscul ca Iranul să atace instalațiile americane dislocate pe teritoriul țării noastre și care ar putea fi folosite pentru a ataca Teheranul. Băsescu cere autorităților să pregătească populația pentru un astfel de scenariu. Detalii aici.

ACTUALIZARE 18.47: Un om de afaceri iranian, despre care se presupune că este un apropiat al noului ayatollah, Mojtaba Khamenei, a primit permisiunea de a construi 33 de apartamente de lux în nordul Londrei. Decizia a ridicat semne de întrebare cu privire la verificările necesare efectuate de consilii și firmele specializate. Detalii aici.

ACTUALIZARE 18.44: Președintele SUA, Donald Trump, a admis că unele țări nu sunt entuziasmate de ideea de a se alătura inițiativei sale menite să asigure trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, conform Times of Israel.

„Numeroase țări mi-au spus că sunt pe cale să se alăture. Unele sunt foarte entuziasmate de această inițiativă… iar altele nu”, a declarat Trump în cadrul unui eveniment organizat la Casa Albă.

El a susținut că printre sceptici se numără țări pe care SUA le-au ajutat de mulți ani, adăugând că asigurarea securității Strâmtorii Ormuz va fi mai benefică pentru alte țări decât pentru Washington, deoarece acesta din urmă nu folosește această rută pentru importul de petrol.

„Nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a declarat Trump. „Încurajăm cu tărie celelalte națiuni să se alăture eforturilor noastre și să o facă rapid, cu mult entuziasm”, a mai adăugat el.

ACTUALIZARE 18.33: Președintele american Donald Trump a declarat luni că, până în prezent, SUA au lovit 7.000 de ținte și au scufundat peste 100 de nave în cadrul acestui război, conform BBC.

„Au fost literalmente anihilați”, a declarat liderul american, adăugând că forțele aeriene și navale ale Iranului au dispărut, liderii lor au dispărut, iar tehnologia lor antiaeriană a fost „decimată”.

SUA și Israelul „fac ceea ce ar fi trebuit să facă cu mulți ani în urmă”, a spus el. El a adăugat că SUA au lovit astăzi trei fabrici din Iran unde se produceau drone și rachete.

El a făcut referire și la bombardamentul american asupra insulei Kharg de săptămâna trecută, spunând că au distrus totul în afară de „conductele” în care se păstrează petrolul. Dar liderul de la Casa Albă a precizat clar că s-ar putea răzgândi, adăugând că distrugerea petrolului ar dura doar „câteva minute”.

ACTUALIZARE 18.06: Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a 16 persoane și a trei entități pe care le-a considerat responsabile de grave încălcări ale drepturilor omului în Iran, conform Al Jazeera.

„Noile măsuri vizează o serie de persoane și entități care au jucat un rol-cheie în reprimarea protestelor de stradă din ianuarie 2026, care au dus la mii de victime în rândul civililor”, a declarat Consiliul UE într-un comunicat.

Până în prezent, UE a sancționat un total de 263 de persoane și 53 de entități din Iran.

ACTUALIZARE 17.46: Donald Trump susține că Statele Unite încearcă să evite provocarea unor pagube extinse infrastructurii iraniene.

„Am lăsat o mare parte din infrastructura din Teheran intactă, pentru că, dacă ai distruge-o, ar fi nevoie de ani întregi pentru a o reconstrui”, a spus liderul american în cadrul unui interviu telefonic acordat postului PBS, conform Al Jazeera.

„Aș putea distruge centralele electrice într-o singură oră… dar dacă aș face asta, ar fi nevoie de ani întregi pentru reconstrucție și ar provoca o traumă. Așa că încerc să evit acest gen de acțiuni”.

Iranul amenințase că va cufunda întreaga regiune în întuneric în cazul în care rețeaua sa electrică ar fi atacată.

Președintele american a mai afirmat că forțele americane nu au lovit conductele de petrol atunci când au atacat insula Kharg în urmă cu câteva zile.

„Insula Kharg este scoasă din funcțiune, cu excepția conductelor, pe care le-am lăsat intacte. Nu am vrut să lovesc conductele pentru că, știți, a fost nevoie de ani de muncă pentru a le construi”, a declarat Trump.

Autoritățile iraniene afirmă că atacurile americane și israeliene provoacă pagube extinse asupra obiectivelor civile, inclusiv clădiri rezidențiale, școli și spitale.

ACTUALIZARE 17.41: Toate cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie ar putea elibera mai multe rezerve de petrol de urgență în viitor, „dacă va fi necesar”, a declarat directorul executiv Fatih Birol, conform Al Jazeera.

Potrivit lui Birol, țările vor mai avea încă peste 1,4 miliarde de barili în rezervele lor de petrol de urgență, în ciuda celei mai mari eliberări de rezerve din istorie, deja convenită.

„Mai avem încă stocuri considerabile. Această eliberare de stocuri, după finalizare, va reduce stocurile de urgență din țările membre ale AIE cu doar aproximativ 20%”, a declarat Birol într-o declarație video.

Și unele țări au promis să elibereze rezerve, printre care SUA și Japonia.

Țările europene s-au angajat în mod colectiv să elibereze 107,5 milioane de barili.

Blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz a determinat o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului, riscând o criză economică globală.

ACTUALIZARE 17.38: Iranul s-a declarat dispus să deschidă Strâmtoarea Ormuz, însă cu anumite condiții, conform unui comunicat parafat de Mojtaba Khamenei și distribuit de agenția de presă iraniană Tasnim, asociată cu Gărzile Revoluționare Islamice. Detalii aici.

ACTUALIZARE 17.02: Șeful serviciilor de securitate din Iran, Ali Larijani, a adresat un mesaj lumii musulmane, afirmând că Iranul rămâne „neclintit” în lupta sa împotriva Statelor Unite și a Israelului, conform Al Jazeera.

Larijani și-a exprimat dezamăgirea față de ceea ce a descris ca fiind lipsa de sprijin din partea țărilor cu majoritate musulmană atunci când Iranul a fost atacat.

„Unele națiuni au mers chiar mai departe, declarând Iranul drept adversarul lor pur și simplu pentru că a vizat bazele americane – precum și interesele americane și israeliene – situate pe teritoriile lor”, a spus Larijani.

În timp ce Iranul subliniază că lovește doar interesele SUA din Orientul Mijlociu, dronele și rachetele sale au vizat obiective civile, inclusiv hoteluri și instalații energetice din regiunea Golfului.

Larijani a afirmat că nu se poate „aștepta ca Iranul să stea cu mâinile legate” în timp ce bazele americane sunt amplasate în țările vecine.

„Confruntarea de astăzi este, în realitate, între America și Israel, pe de o parte, și Iranul musulman și forțele de rezistență, pe de altă parte. De partea cui sunteți, atunci?”, a spus oficialul iranian.

Larijani a făcut apel la unitatea musulmană, subliniind că Iranul nu urmărește „hegemonia” asupra regiunii.

„Știți foarte bine că America nu are loialitate și că Israelul este, de fapt, dușmanul vostru”, a spus el.

ACTUALIZARE 17.01: Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a transmis că a lansat atacuri asupra Comandamentului Sudic al armatei israeliene și asupra instalațiilor companiei israeliene de armament Rafael, în cadrul celui de-al 56-lea val de atacuri din cadrul războiului în curs, relatează Al Jazeera.

IRGC a adăugat că a lovit baza aeriană Al Udeid din Qatar, iar unitatea sa de drone a atacat, de asemenea, poziții ale grupurilor armate de opoziție din Erbil, în regiunea kurdă semi-autonomă a Irakului.

ACTUALIZARE 16.59: Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacurile SUA și ale Israelului au ucis sute de civili în Iran, conform Al Jazeera.

„Rapoartele susțin că unele state vecine care găzduiesc forțe americane și permit atacuri asupra Iranului încurajează, de asemenea, în mod activ acest masacru. Pozițiile ar trebui clarificate de îndată”, a declarat Araghchi.

New York Times a raportat anterior că Donald Trump a ținut legătura în mod regulat cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, care susține războiul.

Însă o sursă saudită a negat informația pentru Al Arabiya.

ACTUALIZARE 16:23 Qatarul afirmă că a interceptat un al doilea val de rachete provenite din Iran, după un atac care a avut loc mai devreme în această după-amiază. BBC a relatat mai devreme că s-au auzit patru explozii în urma declanșării sistemelor de apărare aeriană ale Qatarului, ca răspuns la primul atac.Ministerul Apărării din Qatar a afirmat că al doilea val a fost interceptat „cu succes”.

ACTUALIZARE 16:09 Ministerul Afacerilor Externe a transmis un punct de vedere după declarațiile purtătorului de cuvânt al MAE iranian și a subliniat că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu și că sistemele militare găzduite pe teritoriul său au un caracter strict defensiv. Detalii aici

ACTUALIZARE 16:00 În sudul Libanului au loc ciocniri între Hezbollah și forțele israeliene, relatează Agenția Națională de Știri din Liban (NNA), preluată de Al Jazeera.

Un corespondent al NNA a declarat că ciocnirile au loc pe axa Odaisseh-Taybeh, o zonă strategică care a fost scena unor activități militare semnificative în timpul invaziei israeliene în Liban.

„Inamicul încearcă să pătrundă pe teritoriul libanez sub un baraj de artilerie și focuri de armă”, a raportat NNA.

„De asemenea, au fost observate mai multe vehicule militare ostile avansând în apropierea orașelor de frontieră din sud, Yaroun și Maroun al-Ras.”

ACTUALIZARE 15:30 Statele Unite permit petrolierelor iraniene să tranziteze Strâmtoarea Ormuz pentru a contribui la menținerea aprovizionării globale, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent.

Într-un interviu acordat postului de televiziune CNBC, Bessent a afirmat: „Navele iraniene au început deja să iasă din strâmtoare, iar noi am permis acest lucru pentru a aproviziona restul lumii.”

El a adăugat că în prezent mai multe nave traversează această cale navigabilă, inclusiv nave din India și China, și a afirmat că traficul ar trebui să înceapă să crească.

Bessent a mai spus că Trump a clarificat faptul că obiectivul Washingtonului este de a slăbi și distruge capacitățile militare ale Iranului, inclusiv marina sa și capacitatea de a-și proiecta puterea dincolo de granițele sale.

ACTUALIZARE 15:10 Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani, a declarat reporterilor că există planuri operaționale detaliate pentru războiul cu Iranul pentru următoarele trei săptămâni, precum și planuri suplimentare care se extind pe o perioadă mai lungă.

Armata și-a definit obiectivele ca fiind limitate la slăbirea capacității Iranului de a amenința Israelul, prin lovirea infrastructurii sale de rachete balistice, a instalațiilor nucleare și a aparatului de securitate.

„Vrem să ne asigurăm că acest regim este cât mai slăbit posibil și că le degradăm toate capacitățile, toate părțile și toate ramurile aparatului lor de securitate”, a spus locotenent-colonelul Shoshani.

Armata a declarat că mai are încă mii de ținte de lovit în Iran.

Săptămâna trecută, Trump a spus că „practic nu a mai rămas nimic” de lovit în Iran.

ACTUALIZARE 15:00 Qatar Airways și-a actualizat lista zborurilor programate, adăugând o serie de zboruri către și dinspre Doha în perioada 18-28 martie.

Într-o declarație făcută luni, compania aeriană a subliniat că își suspendă în continuare o parte din activitățile operaționale, având în vedere închiderea spațiului aerian al Statului Qatar, subliniind în același timp eforturile sale continue de a sprijini pasagerii ale căror zboruri sunt afectate și de a facilita întoarcerea acestora la familiile și destinațiile lor.

Compania a invitat pasagerii să consulte programul actualizat al zborurilor pe site-ul web al Qatar Airways, prin aplicația oficială a companiei sau contactând o agenție de turism.

ACTUALIZARE 14:55 Luni s-au auzit explozii în capitala iraniană, a constatat un jurnalist al Agenției France-Presse, la câteva ore după ce Israelul a anunțat că a efectuat atacuri de amploare în timpul nopții.

Exploziile au fost auzite în centrul Teheranului, unde sistemele de apărare aeriană erau activate. Nu se știa imediat ce anume fusese vizat. Orașul fusese deja zguduit de explozii puternice în timpul nopții.

Într-un comunicat, armata aeriană israeliană a anunțat că a „lansat o vastă serie de atacuri simultane împotriva infrastructurilor regimului terorist iranian din Teheran, Shiraz și Tabriz”.

ACTUALIZARE 14:50 Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a afirmat că planul la care Regatul Unit lucrează împreună cu alți parteneri pentru a permite restabilirea traficului maritim în strâmtoarea Ormuz „nu va fi o misiune NATO”.

„Doresc să precizez că aceasta nu va fi și nu a fost niciodată considerată o misiune NATO. Va trebui să fie o alianță de parteneri, și de aceea colaborăm cu parteneri, atât din Europa și din Golf, cât și cu Statele Unite”, a declarat liderul laburist în cadrul unei conferințe de presă.

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat că Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă pentru a „garanta stabilitatea piețelor”. „Nu este o sarcină ușoară”, a recunoscut dl Starmer în cadrul unei conferințe de presă la Downing Street, afirmând că Londra colaborează cu „toți aliații săi” pentru a elabora un „plan viabil” menit să restabilească libertatea de navigație în regiune.

ACTUALIZARE 14:45 Un petrolier pakistanez a traversat duminică Strâmtoarea Ormuz cu sistemul de urmărire activat, potrivit datelor site-ului MarineTraffic, pentru care acest lucru „sugerează că anumite transporturi beneficiază probabil de un drept de trecere negociat” cu Iranul.

Acest petrolier de 237 de metri, încărcat cu țiței, „a intrat în zona economică exclusivă a Iranului pe 15 martie și a traversat strâmtoarea Ormuz”, scrie MarineTraffic pe X. „Acest tranzit are loc după câteva săptămâni de trafic puternic redus pe această rută maritimă strategică”, adaugă site-ul.

ACTUALIZARE 14:40 Autoritățile din Qatar tocmai au emis o alertă privind nivelul „ridicat” al amenințării la adresa securității, îndemnând locuitorii să „rămână în casele lor și în locuri sigure”.

ACTUALIZARE 14:35 Ministrul de Externe al Iranului, Araghchi, afirmă că Teheranul a demonstrat că este gata să ducă războiul cu Israelul și SUA până acolo unde este necesar.

„Cred că până acum au învățat o lecție bună și au înțeles cu ce fel de națiune au de-a face, una care nu ezită să se apere și este gata să continue războiul oriunde ar duce acesta și să-l ducă cât de departe este necesar”, a declarat Araghchi în cadrul unei conferințe de presă săptămânale a Ministerului Afacerilor Externe.

ACTUALIZARE 14:32 „Războiul din Iran nu are nicio legătură cu NATO”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german, adăugând că Germania nu va participa nici la război, nici la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz prin mijloace militare.

„Atâta timp cât acest război continuă, nu va exista nicio participare, nici măcar la vreun efort de menținere a Strâmtorii Ormuz deschise prin mijloace militare”, a spus purtătorul de cuvânt.

Nici Grecia nu se va angaja în operațiuni militare în Strâmtoarea Hormuz, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului elen, Pavlos Marinakis.

ACTUALIZARE 14:30 Marea Britanie nu va fi antrenată într-un război mai amplu, a declarat premierul Keir Starmer, după ce Trump a avertizat că viitorul NATO ar putea fi pus în pericol dacă aliații, inclusiv Marea Britanie, nu vor oferi sprijin militar în regiune.

Starmer a spus că prioritatea Regatului Unit rămâne protejarea cetățenilor săi din regiune, luând în același timp măsurile necesare pentru a se apăra pe sine și pe aliații săi.

El a adăugat că Marea Britanie nu se va lăsa antrenată într-un conflict mai amplu și va continua să lucreze pentru o rezolvare rapidă menită să restabilească securitatea și stabilitatea în regiune.

ACTUALIZARE 14:27 Ministrul de Externe al Iranului, Araghchi, afirmă că Strâmtoarea Ormuz este „închisă pentru dușmanii noștri”.

„După 15 zile de război, au apelat la alții pentru a asigura securitatea Strâmtorii Ormuz, apelând la cei pe care îi considerau dușmani până ieri”, a declarat Araghchi.

„Ei cer altor țări să vină și să îi ajute, astfel încât strâmtoarea să rămână deschisă. Din perspectiva noastră, strâmtoarea este deschisă, dar este închisă pentru dușmanii noștri, închisă pentru cei care au comis această agresiune lașă împotriva noastră și pentru aliații lor.”

El a adăugat că atacurile SUA-Israel au declanșat „un război pe care inamicul l-a început cerând capitularea necondiționată”.

ACTUALIZARE 14:25 Continuarea atacurilor iraniene împotriva țărilor din regiune „reprezintă o escaladare periculoasă care amenință securitatea și stabilitatea regiunii”, au denunțat prințul moștenitor saudit, Mohammed Ben Salman, și președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed Ben Zayed Al Nayane, în cadrul unei convorbiri telefonice, potrivit unui comunicat publicat de agenția de presă emirateză WAM.

„Cele două părți au subliniat necesitatea încetării imediate a escaladării militare (…) și importanța acordării priorității unui dialog serios și mijloacelor diplomatice”, fără a se adresa în mod explicit nici Statelor Unite, nici Israelului, potrivit comunicatului.

ACTUALIZARE 14:22 Armata israeliană a afirmat că a efectuat „un atac major în inima Teheranului” și „a distrus un centru folosit de regimul iranian pentru a dezvolta capacități antisatelit în spațiu”, a declarat aceasta într-un mesaj publicat pe Telegram, însoțit de imagini care arată localizarea țintei, precum și pagubele provocate de raidul aerian.

ACTUALIZARE 14.20 Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, afirmă că diplomația este calea corectă pentru a rezolva criza din Strâmtoarea Ormuz și că nu există nicio misiune navală în care Italia să fie implicată și care ar putea fi extinsă în această zonă.

„În ceea ce privește Ormuz, cred că diplomația trebuie să prevaleze”, a declarat Tajani reporterilor în marja unei reuniuni la Bruxelles.

Italia este implicată în misiuni navale defensive în Marea Roșie, „dar nu văd nicio misiune care să poată fi extinsă la Ormuz”, a adăugat el.

Președintele SUA, Donald Trump, a cerut aliaților să se alăture unei misiuni de protejare a transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz, amenințând NATO în cazul în care aceștia nu o vor face.

ACTUALIZARE 14:15 Iranul a avertizat luni România că va reacționa pe plan politic și juridic în cazul în care această țară ar permite Statelor Unite să utilizeze baze de pe teritoriul său pentru operațiuni împotriva Iranului, relatează Iran International, care transmite de la Londra. Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 13:30 Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu va fi deschisă niciunei țări care intenționează să atace Iranul.

Baghaei a spus că trecerea navelor prin această cale navigabilă cheie va avea loc în condiții speciale, din cauza a ceea ce el a descris ca fiind nesiguranța creată de Israel și SUA în regiune, adăugând că forțele armate ale Iranului controlează trecerea și că nicio țară nu o poate folosi pentru a lansa atacuri asupra Iranului.

El a adăugat că Iranul, în calitate de țară riverană, are dreptul să ia măsurile necesare în Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura securitatea națională și a împiedica ceea ce el a descris ca fiind abuzul căii navigabile de către agresori.

Baghaei a spus că Iranul a fost, de-a lungul istoriei, gardianul trecerii în siguranță prin strâmtoare, dar a dat vina pe SUA și Israel pentru crearea condițiilor actuale.

ACTUALIZARE 13:15 Iranul nu a avut niciodată încredere în SUA pe parcursul discuțiilor, afirmă purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmaeil Baghaei.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian a declarat că negocierile s-au desfășurat cu ochii larg deschiși din partea Teheranului și cu o neîncredere totală față de cealaltă parte, adăugând că Iranul a demonstrat că nu ezită să participe la discuții, în ciuda a ceea ce el a descris drept „crimele SUA”, care constituie o pată pe fața istoriei.

ACTUALIZARE 12:45 Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Qatar, Majed al-Ansari, a declarat reporterilor din Doha că Iranul trebuie să „înceteze atacurile” asupra țării.

Iată un rezumat al declarațiilor sale din cadrul conferinței de presă:

ACTUALIZARE 12:40 Avertismentul fara precedent lansat de jurnaliștii de la Politico: lumea s-ar putea confrunta cu o recesiune profundă, comparabilă cu cea din 1930, dacă livrările de energie prin Strâmtoarea Ormuz nu sunt reluate rapid.

Deși Administrația Trump minimalizează șocul, susținând că perturbările vor dura „săptămâni, nu luni”, analiștii avertizează că piețele sunt deja „date peste cap”. Chiar dacă tancurile petroliere ar reîncepe să circule la capacitate maximă de astăzi, ar fi nevoie de luni de zile pentru a reveni la un flux care să semene cu normalitatea de dinaintea crizei.

Unul dintre motivele principale ale acestui pesimism este minarea Strâmtorii Ormuz. Dovezi recente arată că Iranul a început amplasarea de mine marine în această arteră vitală, prin care trece 20% din energia planetei. Curățarea acestor ape și restabilirea siguranței navigației nu este o sarcină care se poate rezolva prin semnarea unui tratat de pace. Atâta timp cât Iranul deține arme cu care poate ataca navele, companiile de transport nu vor risca să tranziteze zona, menținând oferta de petrol la un nivel critic de scăzut.

ACTUALIZARE 12:30 Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a mulțumit Pakistanului pentru „solidaritatea și sprijinul” acordate, într-un mesaj publicat pe contul său de social media de pe X.

Într-un mesaj scris în limba urdu, Araghchi a declarat că mulțumește sincer „guvernului și poporului pakistanez pentru expresia puternică de solidaritate și sprijin față de poporul și guvernul Republicii Islamice Iran” în fața agresiunii „Statelor Unite și a regimului sionist”, pe măsură ce războiul a intrat în a treia săptămână, după ce SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie.

Mesajul a venit pe fondul unei activități diplomatice intense între Pakistan și țările din regiune, premierul pakistanez Shehbaz Sharif având o convorbire telefonică cu conducerea iraniană săptămâna trecută, înainte de vizita sa în Arabia Saudită.

Pe 12 martie, Sharif și șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, au efectuat o vizită rapidă la Riad pentru a se întâlni cu Muhammad bin Salman, prințul moștenitor saudit.

Ministrul de Externe al Pakistanului, Ishaq Dar, care este și viceprim-ministru al țării, a discutat săptămâna trecută și cu miniștrii de Externe ai Chinei, Arabiei Saudite, Kuweitului și Omanului cu privire la „situația gravă și în continuă evoluție din Orientul Mijlociu și din regiunea mai largă”.

Luni, Bloomberg a relatat, de asemenea, că o navă pakistaneză a tranzitat Strâmtoarea Ormuz și se îndreaptă spre Pakistan, conform datelor de urmărire a navelor.

Al Jazeera a contactat Ministerul Informațiilor și armata din Pakistan pentru a obține confirmarea, dar întrebările sale au rămas fără răspuns.

ACTUALIZARE 12:25 Într-un comunicat, armata israeliană anunță că a ucis combatanți ai Hezbollahului și a descoperit un important depozit de arme aparținând mișcării șiite libaneze. Potrivit comunicatului purtătorului de cuvânt al armatei, aviația israeliană a lovit în acest weekend o clădire militară a Hezbollahului în care se aflau membri ai grupării, în cadrul unei operațiuni a Diviziei 91.

Conform comunicatului, forțele israeliene au percheziționat apoi zona și au descoperit numeroase arme, printre care zeci de rachete, dispozitive explozive și alte echipamente militare. Armata a indicat, de asemenea, că a efectuat un atac care a ucis doi combatanți înarmați ai Hezbollahului care se îndreptau spre trupele sale.

ACTUALIZARE 12:15 Fostul președinte libanez Michel Suleiman și-a exprimat sprijinul pentru o inițiativă de organizare a unor negocieri directe cu Israelul, afirmând că Beirutul nu ar trebui să rămână singur în asumarea poverii conflictului, scrie Al Jazeera.

Într-o declarație publicată de la Palatul Baabda pe contul de X al președinției libaneze, Suleiman a spus că susține demersul către discuții directe, menționând că țări din regiune, precum Egiptul, Iordania și Siria, au negociat deja cu Israelul.

El a afirmat că negocierile directe ar putea fi mai eficiente decât discuțiile indirecte care au continuat timp de decenii și au fost întrerupte în mod repetat de războaie declanșate fără consimțământul statului libanez.

Suleiman a adăugat că o astfel de acțiune se înscrie în cadrul acordurilor internaționale, inclusiv Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU și Acordul de la Taif, care solicită statului libanez să mențină monopolul asupra folosirii forței.

Aceasta vine după ce premierul libanez Salam a declarat la începutul acestei luni că activitățile militare și de securitate ale Hezbollahului au fost interzise.

ACTUALIZARE 11:55 Iranul intenţionează să transforme şcoala de fete bombardată în prima zi a războiului într-un muzeu care să comemoreze cele aproape 200 de victime ale atacului, transmite luni dpa."Această şcoală este o dovadă vie a disponibilităţii americanilor de a comite crime şi trebuie consemnată şi documentată pentru păstrarea memoriei istorice a poporului iranian", a declarat guvernul iranian într-un comunicat emis luni.Cel puţin 168 de eleve, cu vârste între 7 şi 12 ani, precum şi 26 de profesoare şi patru părinţi şi-au pierdut viaţa în atacul asupra şcolii din oraşul Minab (sud) pe 28 februarie.Diferite relatări media au arătat către Statele Unite ca fiind responsabile de acest atac. Citând surse confidenţiale, New York Times şi CNN au relatat că rezultatele preliminare ale unei investigaţii indică SUA ca responsabile.Statele Unite ar fi vizat o bază a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice căreia îi aparţinuse anterior clădirea şcolii. Date de localizare depăşite ar fi condus la eroarea fatală.Autorităţile iraniene nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre planurile legate de muzeu. Şcoala distrusă urmează să fie reconstruită în altă parte, în memoria victimelor.

ACTUALIZARE 11:45 Fostul președinte libanez Michel Suleiman și-a exprimat sprijinul pentru o inițiativă de organizare a unor negocieri directe cu Israelul, afirmând că Beirutul nu ar trebui să rămână singur în asumarea poverii conflictului.

Într-o declarație publicată de la Palatul Baabda pe contul de X al președinției libaneze, Suleiman a spus că susține demersul către discuții directe, menționând că țări din regiune, precum Egiptul, Iordania și Siria, au negociat deja cu Israelul.

El a afirmat că negocierile directe ar putea fi mai eficiente decât discuțiile indirecte care au continuat timp de decenii și au fost întrerupte în mod repetat de războaie declanșate fără consimțământul statului libanez.

Suleiman a adăugat că o astfel de acțiune se înscrie în cadrul acordurilor internaționale, inclusiv Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU și Acordul de la Taif, care solicită statului libanez să mențină monopolul asupra folosirii forței.

Aceasta vine după ce premierul libanez Salam a declarat la începutul acestei luni că activitățile militare și de securitate ale Hezbollahului au fost interzise.

ACTUALIZARE 11:20 Patru avioane Boeing KC-135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene Americane (US Air Force) au ajuns duminică, 15 martie 2026, și luni, 16 martie 2026, la București, informează boardingpass.ro.

Avioanele, folosite pentru misiuni de realimentare aeriană, au zburat fără escală aproape zece ore pe ruta Birmingham (Alabama, SUA) - București.

ACTUALIZARE 11:15 Șefa diplomației române Oana Țoiu participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), dedicată "priorităților critice" pentru securitatea continentală.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles pune un "accent deosebit" pe criza din Orientul Mijlociu, noua Strategie Europeană de Securitate și evoluția agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui comunicat MAE. Mai multe detalii, AICI

 ACTUALIZARE 11:10 Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat luni că Strâmtoarea Ormuz este "în afara sferei de competenţă a NATO", dar că discută opţiuni cu ONU pentru a garanta navigabilitatea prin această cale maritimă, informează EFE, Reuters şi AFP, preluate de Agerpres."Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competenţă a NATO... Nu există ţări NATO în strâmtoarea Ormuz", a declarat Kallas luni, la sosirea sa la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE.Preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat duminica aceasta că NATO se confruntă cu un viitor foarte sumbru dacă ţările aliate nu oferă asistenţă pentru a permite navelor să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a închis-o ca răspuns la atacurile SUA.Kallas a declarat că UE menţine operaţiunea EUNavfor "Aspides" în zonă şi că "există state membre care sunt, de asemenea, dispuse să contribuie, fie la coaliţia de voluntari, fie la operaţiunea în sine", dar a clarificat că zona "rămâne în afara teritoriilor NATO".Şefa diplomaţiei europene a indicat că va trebui "să se discute despre ce anume sunt dispuse să facă statele membre în Strâmtoarea Ormuz".Una dintre problemele pe care miniştrii le vor aborda luni - potrivit lui Kallas - este posibilitatea modificării mandatului Operaţiunii Aspides, în prezent o operaţiune menită să protejeze navele comerciale din Marea Roşie şi Golf."Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune; dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operaţiunea pe care o avem deja în zonă şi poate să o modificăm uşor. Se vorbeşte şi despre o coaliţie de voluntari în acest sens", propusă de Franţa, a declarat ea.Între timp, politiciana estoniană a declarat că a discutat cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre posibilitatea lansării unei iniţiative similare cu cea din Marea Neagră pentru scoaterea cerealelor din Ucraina, deoarece "închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă o ameninţare serioasă la adresa aprovizionării cu petrol şi energie a Asiei"."Dar este o problemă şi pentru îngrăşăminte. Şi dacă există o penurie de îngrăşăminte anul acesta, va exista şi o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa", a comentat ea.Kallas a subliniat că este important ca atenţia acordată Orientului Mijlociu "să nu distragă atenţia de la Ucraina, ca atenţia să nu se estompeze acolo" şi a considerat relaxarea sancţiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de SUA, "un precedent periculos, deoarece în acest moment avem nevoie ca ei să aibă mai puţini bani pentru a finanţa războiul"."Este clar că toate aceste teatre de securitate sunt strâns legate în ceea ce priveşte capacităţile de care este nevoie în Ucraina sau în Orientul Mijlociu", a concluzionat ea.

ACTUALIZARE 11:00 „Un incendiu a izbucnit în zona industrială petrolieră în urma unui atac cu dronă, fără a provoca victime”, a anunțat biroul de presă din Foujeyra, importantă zonă industrială petrolieră de pe coasta de est a Emiratelor Arabe Unite, precizând că eforturile „continuă” pentru a stinge focul.

Amplasamentul se află pe coasta emirateză a Golfului Oman, dincolo de strâmtoarea Ormuz, care a fost închisă de facto de Iran.

ACTUALIZARE 10:55 Serviciile de pompieri și salvare din Israel au anunțat luni că au fost semnalate mai multe locuri de impact în centrul Israelului, în urma celui mai recent val de rachete lansate de Iran, scrie Jerusalem Post.

Potrivit serviciului, echipele de pompieri și salvare au fost trimise în mai multe locații după un atac cu muniție cu dispersie.

Rapoartele inițiale sugerează că au căzut resturi în Shoham, Rishon Lezion, Lod și Ness Ziona.

Până luni dimineață nu au fost raportate victime.

ACTUALIZARE 10:40 Centrele logistice și de service care permit portavionului USS Gerald Ford să rămână operațional au fost considerate ținte de către Iran, a declarat luni purtătorul de cuvânt al comandamentului unificat al forțelor armate iraniene, Khatam al-Anbiya, relatează Jerusalem Post.

„Portavionul Gerald Ford din Marea Roșie reprezintă o amenințare pentru Iran. În consecință, centrele logistice și de servicii ale grupului de atac USS Ford sunt considerate ținte”, a declarat Ebrahim Zolfaqari într-un videoclip distribuit de agenția de știri semi-oficială Fars.

ACTUALIZARE 10:35 Mohammed bin Salman i-a recomandat lui Donald Trump să „continue să lovească iranienii cu putere”, potrivit The New York Times.

Publicația relatează că cei doi lideri au ținut legătura în mod frecvent pe parcursul conflictului cu Iranul.

Acest lucru este în concordanță cu sfatul defunctului rege saudit Abdullah, care, potrivit unor surse, ar fi cerut în repetate rânduri Washingtonului să „taie capul șarpelui”.

Între timp, bin Salman și președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed, au purtat luni discuții pe fondul întrebărilor tot mai numeroase cu privire la oportunitatea ca statele din Golf să continue să evite o confruntare publică directă cu Teheranul, a relatat Al-Arabiya.

ACTUALIZARE 10:30 Forțele Aeriene Israeliene susțin că au distrus avionul „liderului regimului terorist iranian pe aeroportul „Mehrabad” din Teheran – avionul era utilizat de ayatollahul Ali Khamenei, liderul regimului terorist iranian, de alți oficiali de rang înalt ai regimului terorist și de membri ai armatei iraniene pentru a promova achizițiile militare și a gestiona relațiile cu țările Axei prin zboruri interne și internaționale”, se arată într-un comunicat postat pe X.

Potrivit armatei israeliene, aeronava, un Airbus A340 cu numărul de înmatriculare EP-IGA, era utilizată de liderul iranian, precum și de înalți oficiali și membri ai armatei iraniene, pentru a efectua deplasări și a coordona activități legate de achiziționarea de echipament militar și de cooperarea cu țările aliate ale Teheranului. „Distrugerea acestui avion afectează capacitățile de coordonare ale regimului iranian cu țările din „axa rezistenței, eforturile sale de consolidare militară și capacitatea sa de a-și restabili capacitățile”, a afirmat armata într-un comunicat.

Armata israeliană a adăugat că va continua să acționeze împotriva „oricărui mijloc utilizat de forțele militare ale regimului iranian” pe teritoriul iranian.

ACTUALIZARE 10:25 Ebrahim Zolfaghari, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central Khatam al-Anbiya din Iran, afirmă că prezența portavionului american USS Gerald R. Ford în Marea Roșie este considerată o amenințare la adresa Iranului, potrivit agenției de știri semi-oficiale Fars, preluată de Al Jazeera.

El a spus că acest lucru înseamnă că centrele logistice și de sprijin care deservesc grupul de portavioane din Marea Roșie sunt considerate „ținte” ale forțelor armate iraniene.

ACTUALIZARE 10:20 Cel puțin cinci persoane au fost ucise și alte șapte rănite în urma unor atacuri separate efectuate de forțele americane și israeliene în provincia iraniană Markazi, potrivit agenției de știri Mehr, citată de Al Jazeera.

În primul atac, o zonă rezidențială din jurul orașului Arak a fost lovită, ucigând cel puțin patru persoane, se arată în raport, citând un oficial provincial din Markazi.

Raportul menționează că există posibilitatea ca numărul victimelor să crească.

În al doilea atac, o clădire rezidențială din orașul Mahallat, din provincia Markazi, a fost lovită, ucigând o persoană și rănind alte șapte.

ACTUALIZARE 10:14 O sursă din cadrul serviciilor de securitate irakiene a declarat pentru Al Jazeera că sistemele de apărare aeriană ale țării „se confruntă” cu o altă dronă în apropierea ambasadei SUA din Bagdad.

Aceasta se întâmplă la câteva ore după ce a fost semnalat un alt atac cu dronă în zonă.

ACTUALIZARE 10:10 La sosirea sa la o reuniune a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles, luni, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat că criza din Orientul Mijlociu nu trebuie să distragă atenția de la războiul din Ucraina, scrie Le Monde.

„Este important ca atenția acordată Orientului Mijlociu să nu o distragă de la Ucraina”, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe. Ea a considerat, de asemenea, „periculoasă” relaxarea de către Statele Unite a anumitor sancțiuni împotriva petrolului rusesc. „Avem nevoie ca Rusia să aibă mai puțini bani pentru a duce războiul, nu mai mulți”, a afirmat ea.

Potrivit acesteia, o eventuală închidere a Strâmtorii Ormuz ar fi, de asemenea, „în beneficiul Rusiei”, permițându-i să-și finanțeze mai mult efortul de război.

Kaja Kallas a relatat că a avut o discuție în weekend cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pentru a examina posibilitatea unei inițiative internaționale menite să mențină fluxurile energetice, după modelul acordului privind exporturile de cereale ucrainene din Marea Neagră.

„Închiderea Strâmtorii Ormuz este foarte periculoasă pentru aprovizionarea cu petrol și energie a Asiei”, a avertizat ea, subliniind că 85 % din petrolul și gazul care tranzitează această rută maritimă sunt destinate țărilor asiatice.

Discuțiile se vor referi, de asemenea, la operațiunile europene din regiune, în special la misiunea navală „Aspides”, al cărei mandat ar putea fi adaptat pentru a contribui la securitatea maritimă. Miniștrii vor aborda, de asemenea, impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra vecinătății sudice a Uniunii Europene.

ACTUALIZARE 10:05 GholamHossein Mohseni Ejei, șeful puterii judecătorești iraniene, a solicitat luni aplicarea rapidă a pedepselor pronunțate împotriva persoanelor acuzate de afiliere la Israel și Statele Unite.

„Nu trebuie să întârziem și nici să dăm dovadă de clemență în executarea sentințelor definitive împotriva celor care, în timp de război și de tulburări, au comis crime și erau afiliați inamicului agresor”, a declarat el, citat de agenția de presă Tasnim. El a considerat, de asemenea, „necesar să se accelereze examinarea și soluționarea cazurilor care implică persoane acuzate de amenințarea securității publice”.

În ultimele săptămâni, autoritățile au desfășurat operațiuni de amploare în întreagul Iran, arestând sute de persoane suspectate de cooperare cu Israelul și Statele Unite, potrivit presei locale.

ACTUALIZARE 10:00 Iranul a avertizat țările din regiune să nu coopereze cu postul de televiziune Iran International, cu sediul la Londra, afirmând că infrastructurile utilizate pentru a susține acest post vor fi considerate ținte.

„Folosind capacitățile satelitare și infrastructurile media ale anumitor țări din regiune”, canalul „acționează pentru a crea tensiuni, a fabrica narațiuni false pentru a servi obiectivele Americii criminale și ale regimului sionist”, a afirmat centrul de comandă interarme Khatam Al-Anbiya, într-un comunicat publicat duminică seara.

Acesta a amenințat că va „înregistra” printre „țintele Republicii Islamice” „elementele de cooperare” cu această „rețea malefică”. Localizarea infrastructurilor utilizate de canalul de televiziune în regiune nu este cunoscută deocamdată.

Iranul a clasificat Iran International – creat în 2017 și care se înscrie în curentul monarhist – drept „organizație teroristă” din 2022 și a declarat în ultimele luni că acesta era afiliat Israelului, avertizând că orice cooperare cu postul de televiziune va fi pasibilă de sancțiuni. Duminică, autoritățile iraniene au anunțat arestarea a cel puțin 18 persoane acuzate că au trimis imagini și informații către acest post de televiziune.

ACTUALIZARE 09:55 Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni luni pentru a analiza opţiunile de reducere a preţurilor la energie, într-un moment în care oficialii elaborează planuri de urgenţă pentru a atenua impactul majorării preţurilor la petrol şi gaze declanşate de războiul din Iran, transmite Reuters, preluată de Agerpres.Comisia Europeană lucrează la măsuri de urgenţă pentru a proteja consumatorii de creşterea facturilor la energie, examinând opţiuni precum sprijin de stat pentru sectorul industrial, reducerea taxelor naţionale şi utilizarea viitoarei revizuiri a pieţei certificatelor de poluare pentru a facilita oferta de permise de CO2, potrivit oficialilor europeni din apropierea discuţiilor.Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că Bruxelles-ul are în vedere, de asemenea, plafonarea preţurilor la gaze. Miniştrii Energiei vor avea, luni, discuţii cu uşile închise pentru a analiza posibile măsuri care să ajute la atenuarea creşterilor de preţuri declanşate de închiderea Strâmtorii Ormuz, care a afectat comerţul cu gaze lichefiate şi a provocat o perturbare fără precedent a aprovizionării cu petrol.Având în vedere dependenţa Europei de petrolul şi gazele importate, continentul este extrem de expus la fluctuaţiile preţurilor globale şi nu se aşteaptă soluţii rapide."Există motive structurale pentru care preţurile la energie în Europa sunt ridicate", a declarat Joanna Pandera, preşedinta centrului de reflexie polonez Forum Energii, adăugând că din cauza diferenţelor între mixurile energetice şi taxele practicate de statele membre, preţurile variază semnificativ în UE. "Este foarte greu să găseşti o soluţie care să se potrivească tuturor", spune Joanna Pandera.De la începutul războiului din Iran şi până în prezent, preţurile de referinţă la gaze în Europa au crescut cu peste 50%.

ACTUALIZARE 09:50 Perturbarea pieţelor energetice provocată de războiul din Iran este o "lecţie lamentabilă" cu privire la riscurile legate de dependenţa de combustibilii fosili şi subliniază necesitatea ca guvernele să-şi dezobişnuiască economiile de petrol şi gaze, urmează să transmită luni factorilor de decizie din UE responsabilul ONU pentru climă, Simon Stiell, informează Reuters. Mai multe detalii, AICI.

ACTUALIZARE 09:35 Războiul din Iran ameninţă să dea o lovitură serioasă celor mai mari economii din Golful Persic, inclusiv Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite şi Qatarului, dacă nu se încheie curând, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.Qatarul şi Kuweitul ar putea înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut cu 14% în acest an, dacă conflictul va continua până în aprilie, ceea ce ar duce la o oprire timp de mai multe luni a Strâmtorii Ormuz, potrivit lui Farouk Soussa, economist la Goldman Sachs.Aceasta ar fi cea mai gravă contracţie a economiei pentru aceste ţări de la începutul anilor 1990, când invadarea Kuweitului de către Irak a declanşat Războiul din Golf şi a provocat tulburări pe pieţele globale ale petrolului.Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite s-ar descurca ceva mai bine, având în vedere capacitatea lor de a-şi redirecţiona livrările de petrol departe de Strâmtoarea Ormuz, dar probabil că PIB-ul lor ar scădea cu aproximativ 3%, respectiv 5%, ceea ce reprezintă cea mai mare lovitură economică de după pandemia din 2020."Pentru multe economii din Golf, războiul ar putea avea un impact pe termen scurt mai mare decât Covid-ul. Când se va aşeza praful, îşi vor reveni, dar rămâne de văzut care vor fi cicatricile pe care acest conflict le lasă asupra încrederii", a subliniat Farouk Soussa.Acest punct de vedere subliniază modul în care războiul din Orientul Mijlociu a creat un scenariu de coşmar pentru statele arabe din Golf, care se confruntă cu o dublă lovitură, atât cu privire la sectorul petrolier, cât şi pentru cel non-petrolier.Conflictul din Golful Persic dă puţine semne de atenuare în a treia săptămână, Iranul continuând să atace vecinii din regiune ca represalii pentru bombardamentele americane şi israeliene. Aeroportul Internaţional Dubai a suspendat temporar zborurile după un incident cu drone care a provocat un incendiu, în timp ce Arabia Saudită a interceptat peste o duzină de drone în timpul nopţii.Un consilier de rang înalt al preşedintelui SUA, Donald Trump, a declarat că Pentagonul estimează că războiul din Iran ar putea dura încă şase săptămâni.Cotaţia ţiţeiului Brent şi-a continuat luni creşterea, ajungând la peste 104 dolari pe baril, pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz şi al întreruperii producţiei de petrol de către ţări precum Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. În ultimele două săptămâni, cotaţiile futures au crescut cu peste 40%. De asemenea, piaţa globală a gazelor a fost afectată de o prăbuşire a exporturilor de gaze lichefiate ale Qatarului, în timp ce Bahrain-ul a început să reducă producţia la cea mai mare topitorie de aluminiu din lume, parţial din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz.Dacă se vor prelungi, astfel de perturbări ar putea provoca cele mai mari daune economiilor petroliere din Qatar, Kuweit şi Bahrain, potrivit lui Farouk Soussa.Totuşi, o serie de economişti precum Mohamed Abu Basha de la EFG Hermes şi Justin Alexander de la Khalij Economics, sunt de părere că imaginea este mai nuanţată pentru Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, care îşi pot exporta ţiţeiul prin rute alternative şi ar trebui să fie ajutate de creşterea preţului petrolului.În ceea ce priveşte sectorul non-petrolier, problemele ar putea fi mai răspândite pentru ţările din Golful Persic, deoarece totul, de la imobiliare la turism şi investiţii, este afectat.Arabia Saudită s-ar putea descurca cel mai bine în cazul unui război prelungit, potrivit celor şase economişti care au vorbit cu Bloomberg. Regatul continuă să respingă majoritatea atacurilor iraniene, în timp ce spaţiul aerian şi afacerile rămân deschise cu întreruperi limitate. Dacă această situaţie va continua, cel mai mare risc pe termen scurt la adresa Arabiei Saudite ar putea fi un deficit fiscal mai mare în primul trimestru, din cauza veniturilor mai mici, potrivit economiştilor Monica Malik şi Azad Zangana de la Abu Dhabi Commercial Bank, respectiv Oxford Economics.Economiile din Golf ar putea continua să se orienteze către pieţele de obligaţiuni pentru a atenua presiunea fiscală. Investitorii în obligaţiuni nu sunt încă îngrijoraţi cu privire la ramificaţiile războiului asupra finanţelor regionale, potrivit lui Fady Gendy, manager de portofoliu la Arqaam Capital. "Ar fi o îngrijorare dacă conflictul va continua pentru o perioadă prelungită, ceea ce piaţa nu se aşteaptă în prezent", a spus Fady Gendy. 

ACTUALIZARE 09:20 „Bombardamentele Israelului asupra depozitelor de combustibil din Teheran încalcă dreptul internațional și constituie un ecocid”, a declarat pe X șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi.

„Locuitorii riscă să sufere daune pe termen lung asupra sănătății lor. Contaminarea solurilor și a pânzelor freatice ar putea avea consecințe asupra mai multor generații”, a adăugat ministrul.

ACTUALIZARE 09:15 Trei drone au fost „interceptate și distruse” în regiunea capitalei saudite, Riad, precum și în estul Arabiei Saudite, a anunțat Ministerul Apărării saudit într-o postare pe rețeaua de socializare X.

ACTUALIZARE 09:10 Armata israeliană afirmă că Brigada 91 a început operațiuni terestre în sudul Libanului pentru a-și „extinde” „zona de apărare avansată”.

Într-o postare pe X, armata a declarat că scopul operațiunii – lansată „în ultimele zile” – era distrugerea infrastructurii Hezbollahului, „eliminarea amenințărilor” și crearea unui „nivel suplimentar de securitate” pentru locuitorii israelieni care trăiesc în apropierea frontierei cu Libanul.

Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, atacurile Israelului asupra țării, începând cu 28 februarie, au ucis cel puțin 850 de persoane, inclusiv 66 de femei, 107 copii și 32 de lucrători din domeniul sănătății. Alte 2.105 persoane au fost rănite, în timp ce peste 800.000 au fost strămutate.

ACTUALIZARE 09:05 Agenția de știri iraniană Fars a relatat ceea ce a descris drept un atac americano-israelian asupra Școlii de băieți Shahid Khomeini în zori, atașând o serie de fotografii care arătau distrugeri semnificative ale clădirii, scrie Al Jazeera.

Ulterior, agenția de știri Mehr a citat un viceguvernator al provinciei Markazi din Iran, care a declarat că o școală a fost atacată în orașul Khomein fără a provoca victime, dar că o serie de case din jurul clădirii au fost avariate.

Într-o postare pe Telegram, Societatea Semilunii Roșii din Iran a distribuit aceleași fotografii publicate anterior de Fars, cu o legendă care spunea: „Atac aerian asupra unei școli din Khomein”.

ACTUALIZARE 09:00 Autoritățile din Abu Dhabi intervin în urma „unui incident în care o rachetă a lovit un vehicul civil în zona Al Bahyan”, potrivit biroului de presă al orașului.

Incidentul s-a soldat „cu o victimă de naționalitate palestiniană”, se menționează într-o postare pe X.

ACTUALIZARE 08:45 Avioanele de luptă israeliene au efectuat trei atacuri aeriene asupra orașului Khiam din sudul Libanului, potrivit Al Jazeera Arabic.

Nu au existat informații imediate privind victime sau pagube materiale în urma atacurilor din zori.

ACTUALIZARE 08:40 Compania aeriană Emirates a anunțat că va „opera un program redus” începând de astăzi, după ora 10:00 (06:00 GMT).

Această decizie vine după ce aeroportul din Dubai a fost închis temporar și toate operațiunile de zbor au fost suspendate, în urma lovirii unui rezervor de combustibil de către o dronă, care a provocat un incendiu.

„Din păcate, unele zboruri din programul de astăzi au fost anulate”, se mai precizează în comunicatul companiei Emirates.

ACTUALIZARE 08:30 Statele din întreaga lume încearcă să facă faţă şocului energetic provocat de războiul cu Iranul, adoptând măsuri care merg de la interzicerea exporturilor de combustibil şi plafonarea preţurilor până la recomandări pentru angajaţi de a urca pe scări în loc să folosească liftul, relatează CNBC, preluat de News.ro.

Conflictul a intrat în a treia săptămână, iar efectele sale asupra pieţei energiei continuă să se resimtă, în ciuda declaraţiilor preşedintelui american Donald Trump că Statele Unite ”au câştigat”.

Unele dintre cele mai serioase măsuri adoptate la nivel naţional urmăresc asigurarea unor stocuri cât mai mari de combustibil pentru a reduce dependenţa de importuri.

China a ordonat joi rafinăriilor să oprească exporturile de produse petroliere rafinate pentru a evita eventuale penurii interne, potrivit Reuters. Decizia, emisă de Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă, vizează exporturile de benzină, motorină şi combustibil pentru aviaţie. Autorităţile chineze nu au comentat oficial măsura.

Alte mari economii iau în calcul sau au introdus deja plafoane pentru preţurile combustibililor.

Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat că guvernul analizează măsuri pentru a limita impactul creşterii costurilor energiei, inclusiv controlul preţurilor la benzină. Presa japoneză a relatat că autorităţile ar putea plafona preţul mediu la pompă la aproximativ 170 de yeni pe litru, în contextul în care acesta ar putea ajunge până la 200 de yeni pe litru.

Tokyo a decis, de asemenea, să elibereze unilateral petrol din rezervele strategice, fără a aştepta o acţiune coordonată cu alte state.

Japonia este puternic afectată de conflict deoarece, fiind a treia economie a lumii, depinde aproape în totalitate de importurile de energie.

În Coreea de Sud, preşedintele Lee Jae Myung a anunţat introducerea unui plafon pentru preţurile produselor petroliere.

”Am decis să stabilim un plafon clar pentru preţurile de aprovizionare, pentru a limita creşterea preţurilor combustibililor pe piaţa internă, care fluctuează puternic din cauza situaţiei internaţionale instabile”, a declarat liderul sud-coreean.

India a adoptat şi ea măsuri de prioritizare a resurselor. Autorităţile au cerut rafinăriilor să acorde prioritate aprovizionării cu gaz petrolier lichefiat pentru cele aproximativ 330 de milioane de gospodării care îl folosesc pentru gătit, înaintea celor peste trei milioane de firme care utilizează butelii comerciale.

În paralel cu aceste măsuri economice, unele state încearcă să reducă consumul de energie.

În Vietnam şi Thailanda au fost reintroduse programe de lucru de acasă pentru a diminua consumul de electricitate şi combustibil.

Thailanda a mers chiar mai departe, cerând funcţionarilor publici să urce pe scări în loc să folosească lifturile, să reducă utilizarea aerului condiţionat şi să poarte cămăşi cu mânecă scurtă în locul costumelor.

În Filipine şi Pakistan, autorităţile au introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru angajaţii din sectorul public, iar Bangladesh a decis să devanseze vacanţa de Eid al-Fitr şi să închidă mai devreme universităţile, într-o încercare de a economisi combustibil.

ACTUALIZARE 08:25 Avioane de vânătoare americane ar fi lovit instalații militare situate pe un munte din apropierea zonei de liber schimb Chabahar, potrivit serviciului în limba persană al postului Voice of America.

În zona din spatele zonei de liber schimb s-au auzit zgomote de explozii intense, se arată în raport.

Zona de liber schimb Chabahar este situată în provincia Sistan și Baluchestan din sud-estul Iranului, lângă granița cu Pakistanul.

ACTUALIZARE 08:20 Kazem Jalali, ambasadorul Rusiei în Iran, afirmă că autorul atacului asupra școlii din Minab, în urma căruia au murit cel puțin 170 de persoane, trebuie tras la răspundere, scrie Al Jazeera.

„Agresorul trebuie tras la răspundere pentru războiul pe care l-a declanșat și este obligat să despăgubească toate pagubele cauzate”, a declarat Jalali, potrivit unor declarații preluate de agenția de știri Tasmin.

Pe 28 februarie, în primele ore ale atacului american-israelian asupra Iranului, o rachetă a lovit o școală de fete din sudul Iranului. Majoritatea celor uciși erau eleve.

Investigațiile preliminare sugerează că școala ar fi putut fi lovită de o rachetă americană, deși circumstanțele exacte sunt încă în curs de investigare.

ACTUALIZARE 08:15 Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că trei drone au fost interceptate și distruse deasupra regiunilor Riad și Est, scrie Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt oficial al ministerului a afirmat că dronele au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană saudite. Nu au fost furnizate imediat alte detalii.

ACTUALIZARE 08:10 Palantir a prezentat o platformă care combină informații provenite din mai multe surse într-o singură interfață și accelerează analiza țintelor.

Potrivit dezvoltatorilor, în timpul operațiunii împotriva Iranului, sistemul a redus timpul necesar de la detectarea țintei până la lansarea atacului de la ore la doar câteva minute.

Acesta analizează date provenite din zeci de surse și sugerează posibile linii de acțiune, în timp ce decizia finală de a lansa un atac este luată în continuare de un om.

ACTUALIZARE 08:10 Ministrul Muncii din Iran a anunţat o creştere cu peste 60% a salariului minim, a relatat duminică presa locală, la câteva luni după manifestaţiile antiguvernamentale declanşate iniţial de situaţia economică gravă a ţării, notează AFP, preluată de Agerpres.Ţara ajustează anual salariul minim în funcţie de inflaţie, care a explodat sub efectul sancţiunilor internaţionale în lunile premergătoare războiului declanşat de atacurile aeriene israeliano-americane din 28 februarie.Potrivit agenţiei de presă iraniene Tasnim, citându-l pe ministrul muncii, "cu acordul guvernului", salariul minim lunar va creşte de la 103 milioane de riali la 166 de milioane rali în următorul an persan, care începe în câteva zile.Executivul a anunţat, de asemenea, o creştere similară a alocaţiilor pentru copii.Moneda iraniană se tranzacţionează la aproximativ 1,47 milioane de riali pentru un dolar, potrivit site-ului Bonbast.Manifestaţiile au fost declanşate în decembrie anul trecut de costul ridicat al vieţii şi de deprecierea monedei naţionale. Acestea s-au transformat, însă, rapid într-o vastă mişcare de contestare de o amploare fără precedent, cerând căderea regimului iranian, la putere de la Revoluţia Islamică din 1979.Autorităţile au reprimat brutal protestele, omorând mii de oameni în întreaga ţară, potrivit grupurilor pentru drepturile omului. 

ACTUALIZARE 08:05 Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la 16 martie 2026, la Bruxelles, pentru a discuta, între altele, despre situaţia din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina sau relaţiile dintre UE şi vecinătatea sudică. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas, informează site-ul consilium.europa.eu/.Situaţia din Orientul Mijlociu este tratată din perspectiva declanşării războiului dintre SUA, Israel şi Iran din 28 februarie 2026 şi a efectelor acestuia asupra întregii regiuni. La 1 martie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană urmăreşte cu cea mai mare îngrijorare evoluţiile din Iran şi din Orientul Mijlociu, amintind de sancţiunile UE la adresa Iranului, ca urmare a reprimării brutale a poporului iranian şi încălcării drepturilor omului îndreptate. "Solicităm reţinere maximă, protejarea civililor şi respectarea deplină a dreptului internaţional, inclusiv a principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi a dreptului internaţional umanitar", a subliniat Kaja Kallas în declaraţia din 1 martie.La 5 martie, miniştrii Afacerilor Externe din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) şi din Uniunea Europeană au participat la o reuniune extraordinară pentru a dezbate escaladarea situaţiei din Orientul Mijlociu şi despre atacurile "impardonabile" ale Iranului împotriva ţărilor CCG. Miniştrii au subliniat importanţa parteneriatului strategic dintre UE şi CCG, instituit în temeiul Acordului de cooperare din 1988 şi au condamnat cu fermitate atacurile nejustificate ale Iranului împotriva ţărilor CCG, care ameninţă securitatea regională şi mondială, şi au solicitat Iranului să îşi înceteze imediat atacurile, conform consilium.europa.eu/.La 9 martie 2026, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut o videoconferinţă cu liderii ţărilor din Orientul Mijlociu (Iordania, Egipt, Bahrain, Liban, Siria, Turcia, Armenia, Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Oman) cu privire la războiul din Iran.Consiliul din 16 martie va purta de asemenea discuţii privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb de opinii informal prin videoconferinţă cu ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha.Nu în ultimul rând, miniştrii de resort vor aborda relaţiile UE cu vecinătatea sudică, inclusiv cu privire la bilanţul punerii în aplicare a Pactului pentru Mediterana, lansat în octombrie 2025. În acest sens, Consiliul a aprobat concluzii, la 20 noiembrie 2025, prin care a salutat Pactul pentru Mediterana, ce confirmă că regiunea mediteraneeană este o prioritate strategică pentru UE.UE a stabilit parteneriatul său privilegiat cu ţărmurile estice şi sudice ale Mediteranei încă din 1995, odată cu lansarea Parteneriatului euro-mediteraneean la Conferinţa de la Barcelona, stabilind obiectivul unui spaţiu de pace, stabilitate, prosperitate economică, respectarea valorilor democratice şi a drepturilor omului, mai scrie site-ul north-africa-middle-east-gulf.ec.europa.eu/.Cooperarea UE cu vecinătatea sudică are loc în cadrul Politicii europene de vecinătate (PEV) şi include zece ţări sau entităţi partenere: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria şi Tunisia.

ACTUALIZARE 07:00 Zborurile sunt suspendate temporar luni pe aeroportul din Dubai, au anunţat autorităţile din emirat, din cauza unui incendiu la un rezervor de combustibil legat de un atac cu dronă, transmite AFP, preluată de Agerpres.Autoritatea aviaţiei civile din Dubai a anunţat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul internaţional din Dubai ca măsură de precauţie pentru a asigura siguranţa tuturor pasagerilor şi a personalului, a indicat pe X Biroul de presă din Dubai.Potrivit aceleiaşi surse, un "incident legat de o dronă" a provocat mai devreme un incendiu la un rezervor de combustibil pe aeroport, fără a se raporta răniţi. Incendiul a fost ţinut sub control.Aeroportul din Dubai este cel mai frecventat din lume pentru traficul internaţional şi principalul hub pentru Emirates, cea mai mare companie aeriană din Orientul Mijlociu.Activitatea sa a fost grav perturbată de la începutul operaţiunii americano-israeliane împotriva Iranului pe 28 februarie şi de la atacurile de represalii lansate de Republica Islamică împotriva Emiratelor Arabe Unite (EAU) şi a celorlalţi vecini ai săi din Golf.Săptămâna trecută, autorităţile din Dubai au raportat patru persoane rănite când o dronă s-a prăbuşit în apropierea aeroportului.De la începutul războiului, Iranul a lansat peste 1.800 de rachete şi drone asupra EAU, potrivit Ministerului Apărării din Emirate, perturbând viaţa acestui important centru financiar care este şi unul dintre nodurile vitale ale traficului aerian mondial.Deşi forţele de apărare civilă ale ţării au interceptat, potrivit autorităţilor, majoritatea proiectilelor, Ministerul Apărării din Emirate a raportat şase morţi de la începutul războiului, inclusiv patru civili şi doi militari, care au murit într-un accident de elicopter atribuit unei defecţiuni tehnice.Iranul a vizat baze militare şi interese economice americane la vecinii săi din Golf, precum şi infrastructură civilă, cum ar fi aeroporturi, porturi şi instalaţii petroliere.În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a anunţat luni dimineaţă interceptarea a cinci drone în estul ţării.De asemenea, Kuweitul a raportat luni dimineaţă devreme că două drone au fost distruse în ultimele 24 de ore.Duminică, o bază italo-americană din Kuweit a fost, de asemenea, vizată de un atac cu drone, potrivit armatei italiene.Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a justificat atacurile prin "numeroasele dovezi" care, în opinia sa, arată că bazele americane din statele din Golf sunt folosite pentru a viza Iranul.Ca semn al scepticismului crescând cu privire la o rezolvare rapidă a conflictului, cele două curse de Formula 1 Mare Premiu programate în Bahrein (10-12 aprilie) şi Arabia Saudită (17-19 aprilie) au fost anulate. 

ACTUALIZARE 07:55 Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a declarat că sistemele sale de apărare aeriană răspund în prezent la amenințările cu rachete și drone provenite din Iran, scrie Al Jazeera.

Într-un comunicat, acesta a precizat că zgomotele auzite în anumite zone ale țării au fost cauzate de interceptarea proiectilelor de către sistemele de apărare aeriană.

Ministerul nu a furnizat imediat detalii suplimentare cu privire la pagube sau victime.

Autoritatea Națională pentru Gestionarea Crizelor și Dezastrelor din țară a făcut, de asemenea, un anunț similar pe X.

ACTUALIZARE 07:50 Peste 3.000 de oameni au fost ucişi în atacurile israeliano-americane asupra Iranului începute pe 28 februarie, fiind confirmaţi mai mulţi civili ucişi decât personal militar, conform celui mai recent bilanţ al reţelei americane pentru drepturile omului HRANA, citat duminică de dpa, preluată de Agerpres.

Printre morţi se numără cel puţin 1.319 civili, inclusiv 206 copii, a precizat HRANA, care se bazează pe o reţea de activişti din Iran, precum şi pe rapoarte din sectoarele sănătăţii, serviciilor de urgenţă şi societăţii civile.

De asemenea, potrivit HRANA, 1.122 de militari au fost ucişi, iar alte 599 de decese nu au putut fi atribuite în mod clar nici armatei, nici populaţiei civile.

Duminică seara, armata israeliană a asigurat că încă mai are "mii de ţinte" de atacat în Iran, în contextul în care Israelul şi Statele Unite au intrat în a treia săptămână de campanii de bombardament împotriva Republicii Islamice.

ACTUALIZARE 07:47 Președintele SUA, într-un interviu acordat Financial Times, a sugerat că summitul său mult așteptat cu Xi Jinping, care urma să aibă loc în China la sfârșitul acestei luni, ar putea fi amânat.

De asemenea, el a declarat că, în opinia sa, Beijingul ar trebui să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, având în vedere că 90% din petrolul său provine din această regiune. Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 07:44 Oficialii de la Casa Albă au dezvăluit că, în ciuda adoptării unor poziții care au lăudat inițiativa lui Trump de a ataca Iranul, au fost și persoane dintre apropiații președintelui care au privit acest lucru cu scepticism, scrie Politico. Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 07:42 După ce SUA și Israelul au început atacurile militare asupra Iranului pe 28 februarie, piețele petrolului și gazelor naturale au fost cuprinse de haos, iar prețurile energiei au crescut vertiginos.

În prezent, prețurile petrolului Brent sunt cu 20% mai mari decât la sfârșitul lunii februarie. Acestea au trecut de la aproximativ 70 de dolari pe baril la sfârșitul lunii februarie la peste 100 de dolari, înainte de a scădea la aproximativ 90 de dolari pe 10 martie.

Principalul motiv al scăderii a fost anunțul lui Donald Trump, menit să calmeze piața, că războiul se va termina „foarte curând”, scrie The Conversation într-o analiză privind modul în care Europa poate limita impactul negativ al conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței energiei în general și a petrolului în particular. Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 07:40 Actorii și regizorii și-au exprimat poziția la ceremonia Premiilor Oscar din Los Angeles împotriva războiului americano-israelian împotriva Iranului și a genocidului din Gaza, folosind covorul roșu pentru a atrage atenția lumii asupra costului uman al războiului.

În timpul ceremoniei, actorul spaniol premiat Javier Bardem a purtat o insignă pe care scria „NO A LA GUERRA”, care se traduce prin „Nu războiului”, și o alta pe care scria „Free Palestine”.

În timp ce prezenta premiul pentru cel mai bun film internațional, el a spus: „Nu războiului și libertate pentru Palestina”, în aplauzele publicului.

ACTUALIZARE: 07:30 Preşedintele SUA, Donald Trump, a acuzat Iranul că foloseşte inteligenţa artificială ca „armă de dezinformare” pentru a prezenta în mod eronat succesele şi sprijinul de care se bucură în timpul războiului, relatează Reuters.

„AI poate fi foarte periculoasă, trebuie să fim foarte atenţi cu ea”, a declarat Trump reporterilor aflaţi la bordul avionului Air Force One, la scurt timp după ce a publicat un mesaj pe platforma sa Truth Social, în care acuza, fără dovezi, mass-media occidentale de „coordonare strânsă” cu Iranul pentru a răspândi „ştiri false” generate de AI.

Comentariile vin pe fondul unor noi tensiuniîntre Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC) şi posturile de televiziune, după ce Trump a criticat modul în care mass-media au prezentat războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul. Preşedintele FCC, Brendan Carr, a ameninţat sâmbătă că va retrage licenţele posturilor de televiziune care nu îşi „corectează cursul” în ceea ce priveşte modul de prezentare a ştirilor.

Trump a acuzat frecvent mass-media că mint atunci când publică ştiri pe care el le consideră critice la adresa sa şi a cerut anterior retragerea licenţelor posturilor de televiziune pe care le consideră părtinitoare.

Între postarea de pe reţelele sociale şi declaraţiile făcute jurnaliştilor, Trump a menţionat duminică trei cazuri în care a susţinut că Iranul a folosit inteligenţa artificială pentru a induce în eroare opinia publică.

Pe Truth Social, el a afirmat că Iranul a prezentat „bărci kamikaze” care nu există. El a mai declarat că Iranul a folosit inteligenţa artificială (AI) pentru a înscena un atac reuşit asupra portavionului USS Abraham Lincoln, adăugând că publicaţiile care au difuzat această ştire ar trebui acuzate de trădare.

Reuters a verificat imaginile filmate din portul irakian Basra, care arătau bărci iraniene încărcate cu explozibili care păreau să atace două tancuri de combustibil, ucigând cel puţin un membru al echipajului. Mass-media de stat iraniene au susţinut că armata iraniană a lovit USS Abraham Lincoln, deşi afirmaţia nu a fost preluată pe scară largă de mass-media occidentale. Trump a susţinut, de asemenea, că imaginile care arătau „250.000” de iranieni la un miting de susţinere a noului Lider Suprem Mojtaba Khamenei erau „generate în totalitate de AI” şi că evenimentul „nu a avut loc niciodată”.

De la începutul războiului au avut loc mai multe demonstraţii pro-guvernamentale în Iran, dar o scurtă căutare efectuată de Reuters nu a găsit niciun raport occidental care să menţioneze cifra de 250.000. Multe organizaţii media, inclusiv Reuters, au publicat fotografii care arată mulţimile din Teheran după numirea lui Khamenei ca lider suprem.

Știrea inițială

Iată o sinteză a ultimelor 20 de ore:

S-au observat coloane de fum deasupra Teheranului după ce Israelul a lansat un nou val de atacuri asupra capitalei iraniene. O clinică a Semilunii Roșii a fost avariată.

Președintele SUA, Donald Trump, susține că Iranul dorește să „negocieze cu orice preț” și cere aliaților din NATO să contribuie la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz.

Autoritățile au suspendat zborurile pe aeroportul internațional din Dubai după ce un atac cu drone a provocat un incendiu în apropiere.

Arabia Saudită a interceptat cel puțin 60 de drone în estul țării.

Prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au cerut încetarea imediată a acțiunilor de escaladare în Golf.

Surse din cadrul serviciilor de securitate irakiene afirmă că atacurile cu drone au vizat Ambasada SUA din Bagdad și baza aeriană Balad. Acestea au declarat că trei persoane au fost rănite într-un atac asupra unei baze a Forțelor de Mobilizare Populară pro-iraniene.

Australia și Japonia afirmă că nu vor trimite nave de război pentru a escorta petrolierele în Strâmtoarea Ormuz.

Preşedintele american Donald Trump a declarat că a solicitat unui număr de şapte ţări să trimită nave de război pentru a menţine deschisă strâmtoarea Ormuz, însă apelurile sale nu au dus la niciun angajament concret, în contextul în care preţurile petrolului cresc vertiginos pe fondul conflictului cu Iranul, relatează AP.

Preşedintele a refuzat să numească ţările care depind în mare măsură de ţiţeiul din Orientul Mijlociu şi cu care administraţia negociază pentru a se alătura unei coaliţii menite să asigure securitatea căii navigabile pe care circulă, în mod obişnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial.

„Solicit ca aceste ţări să se implice şi să-şi protejeze propriul teritoriu, deoarece este teritoriul lor”, a spus Trump referindu-se la strâmtoare, susţinând că acest canal de navigare nu este necesar Statelor Unite, având în vedere accesul propriu la petrol.

Trump a făcut aceste declaraţii în timp ce răspundea la întrebările reporterilor, în timpul zborului de întoarcere din Florida la Washington la bordul avionului Air Force One.

China îşi procură aproximativ 90% din petrol din strâmtoare, în timp ce SUA obţin o cantitate minimă, a precizat Trump. El a refuzat să comenteze posibilitatea ca China să se alăture coaliţiei. „Ar fi bine ca şi alte ţări să se ocupe de asta alături de noi, iar noi le vom ajuta. Vom colabora cu ele”, a declarat Trump. Anterior, el a făcut apel la China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud şi Marea Britanie.

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat anterior pentru CBS că Teheranul a fost „abordat de o serie de ţări” care solicită trecerea în siguranţă a navelor lor. „Decizia aparţine armatei noastre”.

El a spus că unui grup de nave din „diferite ţări” li s-a permis trecerea, fără a oferi detalii. Iranul a declarat că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepţia Statelor Unite şi a aliaţilor acestora.

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat duminică pentru NBC că a fost „în dialog” cu unele dintre ţările menţionate anterior de Trump şi a afirmat că se aşteaptă ca China „să fie un partener constructiv” în redeschiderea strâmtorii. Însă ţările nu au făcut nicio promisiune.

Marea Britanie a declarat că premierul Keir Starmer a discutat duminică cu Trump despre importanţa redeschiderii strâmtorii „pentru a pune capăt perturbării transportului maritim global” şi a vorbit separat cu premierul Canadei despre acest subiect. La bordul Air Force One, Trump l-a numit în mod specific pe Starmer, despre care a spus că iniţial a refuzat să pună portavioanele britanice „în pericol”.

„Indiferent dacă vom primi sprijin sau nu, pot spune asta, şi le-am spus: Ne vom aminti”, a declarat Trump.

Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu, a declarat anterior că „toate părţile au responsabilitatea de a asigura o aprovizionare cu energie stabilă şi neîngrădită” şi că China va „consolida comunicarea cu părţile relevante” pentru dezamorsarea conflictului.

Ministerul de Externe al Coreei de Sud a declarat că „ia act” de apelul lui Trump şi că „va coordona îndeaproape şi va analiza cu atenţie” situaţia împreună cu SUA. Există aşteptări mari ca Trump să ceară acest lucru direct Japoniei atunci când prim-ministrul Sanae Takaichi se va întâlni cu el joi la Casa Albă.

Franţa a declarat anterior că lucrează cu alte ţări — preşedintele Emmanuel Macron a menţionat parteneri din Europa, India şi Asia — la o posibilă misiune internaţională de escortare a navelor prin strâmtoare, dar a subliniat că aceasta trebuie să aibă loc atunci când „circumstanţele o permit”, adică după ce luptele s-au potolit.

Ministrul de Externe al Germaniei, Johann Wadephul, care nu a fost menţionat în apelul lui Trump, a declarat pentru televiziunea ARD: „Vom fi în curând o parte activă a acestui conflict? Nu.”

Între timp, stocurile de urgenţă de petrol „vor începe în curând să curgă către pieţele globale”, a declarat duminică Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), descriind acţiunea colectivă de reducere a preţurilor ca fiind „de departe cea mai mare din istorie”.

Aceasta a actualizat anunţul de săptămâna trecută de 400 de milioane de barili la aproape 412 milioane.

Ţările membre din Asia intenţionează să elibereze stocurile „imediat”, iar rezervele din Europa şi America vor fi eliberate „de la sfârşitul lunii martie”. Trump nu a răspuns direct dacă administraţia sa discută despre vânzarea de contracte futures pe petrol ca o modalitate de a limita creşterea preţurilor la petrol. „

Preţurile vor scădea brusc imediat ce totul se va termina. Şi se va termina destul de repede”, a declarat el reporterilor.