După trei ani de pregătire, unii dintre absolvenții școlilor post liceale sanitare nu știu să ia tensiunea unui pacient. Acum, după ce spitalele nu mai sunt sub presiunea cazurilor de COVID, managerii vorbesc despre slaba pregătire a personalului angajat pe bază de derogare.
Examenele au fost organizate astfel încât să nu existe concurență pe loc. Candidații se plâng însă că a fost un examen greu.
Irina este una dintre asistentele care a lucrat în ATI la Marius Nasta un an și jumătate, dar a picat examenul.
Irina, asistentă: "Un examen care a depășit competența noastră medicală. Nu este treaba mea ca asistent medical să calculez cu câte volume se ventilează bolnavul pe ventilator. A fost o astfel de întrebare".
Înainte să lucreze în secția ATI, Irina spune că recolta probe pentru analize.
Irina: "A fost un șoc să ajung în ATI."
Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta: "Este anormal ca pentru un asistent care lucrează într-un spital să nu știe când se administrează adrenalina, de ce se administrează. Personalul angajat în starea de alertă a fost supravegheat de asistente cu experiență, pentru că medicii se temeau încă de atunci că nu se descurcă".
Beatrice Mahler: "De regulă, ei nu au intrat singuri, mai ales la cei internați în această perioadă. Au intrat cu personal medical care cunoștea foarte bine procedurile".Motivul pentru această situație este slaba pregătire din școlile postliceale. Medicii atrag atenția încă o dată că trebuie luate măsuri. Sunt 240 de școli pentru asistente în România.
Genoveva Cadar, medic șef la o secție ATI: "Mult prea ușor se iau diplomele, fără să cunoască lucruri bazale de medicină, fără să cunoască manevre bazale cum ar fi să ia o tensiune, să facă o injecție, să prindă o venă".
Carmen Mazilu, șef al Ordinului Asistenților din București: "Un semnal ar putea fi tras tocmai pe evaluarea școlilor postliceale, ei trebuie să aibă o zonă în care elevii să poată să facă practică".
În spitalele din România sunt 140.000 de asistenți.