Alina Gorghiu a vorbit marți seara, la Digi24, despre accesul femeilor la funcții de decizie în România. Vicepreședinta PNL spune că Moldova este un exemplu de bune practici, unde „președintele este femeie, șefa DNA este femeie, șefa guvernului este femeie, ministrul de interne este femeie”. În ceea ce privește țara noastră, șefa Senatului spune că „avem un leadership politic misogin, evident că avem o societate care trebuie pregătită mai mult pentru a intra în politică”.
Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24: Nu se poate să nu observăm că Republica Moldova are președinte femeie, premier femeie, iar la București, în guvernul României sunt numai două femei. De ce?
Alina Gorghiu: Când ai într-o țară 90% din decidenți - un anumit domeniu, luați viața politică – bărbați, atunci, listele respective vor avea 90% bărbați în alcătuire.
Moldova are 40% femei în parlament. 40% înseamnă foarte mult pentru o țară ca Moldova. Sunt un exemplu de bune practici la acest capitol.
În România, avem acum 17 procente femei parlamentar, o scădere, un regres față de legislatura anterioară când aveam 20 de procente, și acele 20, insuficiente față de raportarea la populație.
Populația feminină din România se ridică la 52 de procente. Este mai mult de jumătate din electoratul din România, și cu toate acestea, atunci când vine vorba de decizie, nu se regăsesc în decizia statului român. Sunt foarte multe cauze.
Evident că avem un leadership politic misogin, evident că avem o societate care trebuie pregătită mai mult pentru a intra în politică.
Când vezi că nu ai șanse, nu găsești niciun apetit să te înscrii într-un partid politic, ca femeie.
Evident că va trebui să lucrăm la educație, și, sigur, că putem forța normalitatea impunând astăzi cote de reprezentare.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că 1/3 din locurile eligibile din parlament să fie reprezentat de oricare sex, că-i femeie, ca-i bărbat. Și atunci, poți să ajungi într-un interval de 15, 20 de ani la un echilibru, cât să nu mai ai nevoie de cotele pe care astăzi le-am vota.
E un proiect care a trecut de Senat, adoptat cu o majoritate largă. E în Camera Deputaților, acum.
Îi mulțumesc și președintelui Iohannis că a patronat această conferință, și Maiei Sandu că a venit și a adus experienţa din Republica Moldova din ultimii doi ani, unde președintele este femeie, șefa DNA este femeie, șefa guvernului este femeie, ministrul de interne este femeie. Sunt atât de multe doamne în funcții politice de decizie, încât sper că această rețetă sănătoasă să fie importată și în România.
Cosmin Prelipceanu: Dacă există o cotă, și partidele nu propun candidați femei ca să fie acoperită cota respectivă, ce se întâmplă?
Alina Gorghiu: Se respinge lista. Ești obligat de lege. Asta presupune această inițiativă legislativă care este întânită cred că în 20 de state europene. Deci, nu am inventat nici eu, nici Republica Moldova roata.
Nu putem să stăm pasivi să așteptăm că șefii de partide politice vor introduce femei pe listă, ci va trebui să constrângem un pic conducerile partidelor să se uite la egalitatea de gen ca la un factor de prosperitate.
Cosmin Prelipceanu: Când credeți că vom avea președinte femeie în România. Peste câți ani?
Alina Gorghiu: E greu de spus, însă principala provocare ca să ai un președinte femeie este să lărgești baza de selecție. Baza de selecție o lărgești când va vota Camera Deputaților acest proiect, pentru că pornești din 30% femei parlamentar, mai e un proiect cu 30% femei în administrația locală, colegii de la PSD l-au inițiat, și îl vom susține și noi acest proiect.
Avem pâine bună de mâncat. Aș vrea să nu pornim de la prejudecățile care au existat până acum.
Pe studiile făcute pe România, dacă nu accelerăm de acum cu reformele, mai avem încă 156 de ani de așteptat până să ajungem la egalitate de gen în viața publică.