Au trecut peste opt ani de la izbucnirea scandalului Dieselgate, care a dezvăluit utilizarea pe scară largă a dispozitivelor sau sistemelor de manipulare a emisiilor menite să păcălească sau să reducă eficiența sistemelor de control în cazul motoarelor diesel.
Atunci, totul a pornit de la o cercetare desfășurată de ONG-ul Consiliul Internațional pentru Transport Curat (ICCT) și Universitatea din Virginia de Vest asupra emisiilor mașinilor de pasageri diesel din SUA în perioada 2013-2014.
Dispozitivele sau programele software descoperite ulterior permiteau mașinilor pe care erau instalate să își pornească temporar mecanismele de reducere a poluării pe durata testelor.
Acum, un nou raport ICCT arată că 77% dintre mașinile diesel din Europa au niveluri de oxizi de azot care indică prezența unui dispozitiv de manipulare a emisiilor, scrie Politico.
Folosind date obținute din 1400 de teste realizate de autorități în medii controlate, studiul ICCT a descoperit că 77% din mașinile diesel Euro 6 (actuala clasă de emisii din UE) și 85% din mașinile Euro 5 au înregistrat rezultate "suspecte", arătând emisii peste limite.
Cantitatea de oxizi de azot emisă de mașini în timpul testelor, arată raportul, indică "probabila utilizare a unui dispozitiv interzis de manipulare a emisiilor" - program software care le permite mașinilor să își pornească soluțiile de control a emisiilor doar în timpul testelor.
Niveluri "extreme" de emisii au fost descoperite în cel puțin 40% din teste, iar ICCT spune că aceste rezultate indică prezența "aproape sigură" a unui astfel de dispozitiv.
Raportul ONG-ului estimează că 19 milioane de mașini cu niveluri de emisii "suspecte" și 13 milioane de mașini cu niveluri "extreme" încă circulă pe drumurile din UE și Marea Britanie. Potrivit datelor ICCT, emisii ridicate de dioxid de azot sunt înregistrate în principal la modele VW, întrucât compania germană este cel mai mare constructor din Europa, însă și la modele Renault-Nissan, PSA, BMW, Daimler, Ford, General Motors, Fiat-Chrysler, Hyundai, Volvo și alții.
"Aceste rezultate reprezintă dovezi solide pe baza cărora autoritățile pot investiga și lua măsuri împotriva riscurilor de sănătate pe care le reprezintă mașinile diesel de pe șoselele europene", a declarat Peter Mock, coordonatorul ICCT în Europa.
Existența așa-ziselor dispozitive de manipulare a emisiilor a fost descoperită în scandalul Dieselgate, când constructorul german Volkswagen a recunoscut folosirea lor în cazul a sute de mii de mașini vândute în SUA. În Europa, numărul mașinilor afectate a fost de milioane.
Ulterior, mai mulți constructori europeni s-au confruntat cu acuzații similare.
Dispozitivele de manipulare a emisiilor au fost declarate ilegale de către Curtea Europeană de Justiție în decembrie 2020.
După publicarea studiului ICCT, mai multe ONG-uri de mediu au anunțat că vor acționa în instanță guvernele din Franța, Marea Britanie și Germania, acuzându-le că sunt "incapabile să combată problema dispozitivelor ilegale" și cerând să îi oblige pe constructori să suporte costurile de rechemare a acestor mașini diesel.
Scandalul Dieselgate a pornit în urma unei cercetări desfășurate de ONG-ul Consiliul Internțional pentru Transport Curat (ICCT) și Universitatea din Virginia de Vest în 2013-2014, care urmărea să evalueze nivelul real al emisiilor mașinilor de pasageri diesel din SUA în timpul funcționării. În studiu au fost implicate 2 modele VW (Jetta și Passat) și un model BMW.
Mașinile au fost supuse mai multor teste, iar emisiile de oxizi de azot ale modelului VW Jetta au depășit limitele între 15 și 35 de ori. Modelul VW Passat a înregistrat depășiri de noxe cuprinse între 5 și 20 de ori față de normal. Modelul BMW a depășit limitele în cadrul unui singur test, altfel a respectat limitele sau a fost sub limite.
Francisco Posada, cel care a condus proiectul, a declarat atunci că evoluția modelului BMW arăta că tehnologia capabilă să îndeplinească standardele autorităților americane pentru motoare diesel există.
După studiul ICCT, Agenția de Protecția a Mediului din SUA a declanșat o investigație privind posibile încălcări ale legislației de mediu de către compania germană Volkswagen. Scandalul s-a propagat apoi și în Europa.
Ulterior, compania VW a recunoscut existența și utilizarea dispozitivelor de manipulare a emisiilor în cazul motoarelor diesel.
Potrivit site-ului Comisiei Europene, 8,5 milioane de mașini au fost rechemate în Europa de Volkswagen după declanșarea scandalului Dieselgate. Compania a fost obligată să repare toate autovehiculele afectate.