Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este o problemă pentru Rusia, cu excepţia cazului în care ea va include şi desfăşurarea de trupe străine pe teritoriul acestor ţări, transmit agenţiile AFP şi EFE.

„Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare”, a spus Putin la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Dar liderul de la Kremlin a atras atenţia în continuare că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de  „amplasarea de infrastructuri militare” pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. „Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns din partea Rusiei”, a indicat Putin.

„Care va fi acest răspuns - vom vedea (mai întâi) ce ameninţări sunt create pentru noi”, a explicat el mai departe. „Sunt create probleme fără absolut niciun motiv. Trebuie să reacţionăm corespunzător”, a mai spus Putin, care consideră că extinderea NATO este folosită de SUA într-un mod „agresiv” pentru a agrava o situaţie de securitate globală deja dificilă. 

Președintele rus a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce a descris drept „planurile alianţei militare conduse de SUA de a-şi spori influenţa globală”, notează Agerpres.

Pe de altă parte, Putin a acuzat din nou Statele Unite că au folosit laboratoare în Ucraina pentru a crea „compuşi pentru arme biologice”.

Vorbind la acelaşi summit, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut că NATO „îşi arată muşchii prin atragerea Finlandei şi Suediei”.  „Fără apropierea ţărilor noastre s-ar putea ca mâine să nu mai existăm”, s-a adresat el celorlalţi lideri prezenţi la summitul OTSC, organizaţie ce reuneşte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan. 

Însă, comentează AFP, numai Belarusul a susţinut la această reuniune ofensiva rusă contra Ucrainei, ceilalţi participanţi păstrând în mare parte tăcerea.

Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a anunțat, duminică, că țara sa va depune oficial cerere de aderare la NATO. Sâmbătă, președintele Sauli Niinisto l-a sunat pe Vladimir Putin și i-a spus că țara sa va cere aderarea la NATO în zilele următoare, lucru care a atras un răspuns nemulțumit din partea Moscovei. 

Totodată, premierul suedez Magdalena Andersson a declarat că va merge luni în parlament pentru a asigura sprijinul pentru o cerere, pe care aliații NATO se așteaptă să fie făcută împreună cu Finlanda.

Luni a vorbit pe marginea acestui subiect și viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov. Acesta a declarat că alegerile făcute de Finlanda și Suedia privind aderarea la NATO sunt greșeli care vor avea „consecințe de amploare” și vor duce la schimbarea radicală a situației globale.

Kremlinul a avertizat de mai multe ori că vor fi „consecințe grave" în cazul în care Finlanda și Suedia vor adera la NATO, afirmând că va fi nevoită să își consolideze forțele terestre, navale și aeriene din Marea Baltică și a menționat posibilitatea de a folosi arme nucleare în zonă.

Imediat după anunțul de săptămâna trecută al liderilor finlandezi, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Peskov, a spus că intrarea țării nordice în NATO reprezintă „cu siguranță" o amenințare la adresa Rusiei. „Totul va depinde de modul în care se va desfășura acest proces de extindere a NATO, de măsura în care infrastructura militară se va apropia de granițele noastre”, a adăugat Peskov.

Citește și: Orașul de sub Helsinki. Finlandezii au construit un uriaș și elaborat sistem de tuneluri și buncăre sub capitală, de frica rușilor

Ambele state au considerat că aderarea la NATO ar reprezenta o provocare inutilă a Moscovei și, până acum, au urmat o politică de neutralitate și, mai apoi, de nealiniere față de ambele tabere pentru a evita să incite vreo putere regională majoră.

Îngrijorările Finlandei au fost în mare parte practice: are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia, și-a declarat independența în 1917, după un secol sub conducerea Moscovei pe vremea Imperiului Țarist, și s-a luptat cu forțele sovietice de două ori în timpul celui de-al Doilea Război Mondial înainte de a ceda la 10% din teritoriul său în favoarea rușilor.

Prin acordul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă cu rușii semnat în 1948, Finlanda s-a izolat din punct de vedere militar de vestul Europei, cu toate că destrămarea Uniunii Sovietice și aderarea la UE le-au permis finlandezilor să iasă din umbra Rusiei.

Citește și:  De ce Suedia și Finlanda nu sunt deja în NATO și cât de mult le vrea alianța (The Guardian)

Opoziția Suediei la aderarea la NATO a fost mai degrabă una ideologică. Politica externă postbelică a Suediei s-a concentrat pe dialogul multilateral și dezarmarea nucleară, iar țara nordică s-a considerat de mult timp un mediator al conflictelor internaționale, reducându-și, chiar, efectivul militar la finalul Războiului Rece.

Suedia a reintrodus serviciul militar obligatoriu și a mărit bugetul de apărare după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, dar mulți dintre susținătorii stângii politice din țară privesc cu suspiciune agenda NATO dominată de SUA și cred că aderarea va spori tensiunile din regiune.

De ce se gândesc țările nordice să se alăture alianței acum

Premierul finlandez, Sanna Marin, și omoloaga sa suedeză, Magdalena Andersson, au spus luna trecută că invazia trupelor ruse în Ucraina a „schimbat întreg peisajul securității Europei” și a schimbat percepția populației regiunii nordice în mod „dramatic”.

Sondajele arată că finlandezii preferă ca țara lor să se alăture alianței NATO în proporție de 75%, în timp ce în Suedia procentul este de 60%. Dacă cele două țări vor adera la NATO, va fi pentru prima dată în istoria lor când vor avea garanții de securitate din partea unor state nucleare.

Ambele țări au trecut de la politica de neutralitate la nealiniament militar în 1995 când au intrat în UE. Finlanda și Suedia sunt deja partenere NATO: au luat parte la exerciții comune și au făcut schimb de informații secrete cu alți membrii ai alianței.

Citește și: Cât de ferm se împotrivește Turcia aderării Finlandei și Suediei la NATO? Antony Blinken e „încrezător”: Se poate ajunge la consens