Vladimir Putin a semnat marți un decret care aprobă modificarea doctrinei nucleare a Federației Ruse. Noua variantă a acestui document permite Rusiei să răspundă cu arme nucleare în cazul în care teritoriul său e atacat chiar și cu armament convențional, inclusiv de către un stat non-nuclear, informează agenția rusă Tass. Reacția Moscovei vine ca urmare a deciziei SUA de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS americane pentru a lovi ținte din interiorul Federației Ruse.

„Principiul de bază al doctrinei este că armele nucleare reprezintă o măsură extremă pentru protejarea suveranității țării. În același timp, ca urmare a creșterii noilor amenințări și riscuri militare, Rusia avea nevoie să-și clarifice parametrii în baza cărora poate apela la utilizarea de arme nucleare”, conform Tass.

Astfel, Rusia va considera un atac asupra teritoriului său, de către un stat non-nuclear, dar cu sprijinul unei puteri nucleare, drept „un atac comun”, care va putea declanșa din partea Moscovei un contraatac nuclear.

Decretul semnat de Putin poate fi consultat, în limba rusă, aici.

În plus, o lansare „masivă” de avioane, rachete de croazieră, drone, rachete hipersonice, dincolo de frontierele Rusiei, va putea fi folosită drept pretext pentru un contraatac nuclear din partea Rusiei.

De asemenea, un atac similar asupra Belarusului, unul din statele-aliate lui Putin în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, va declanșa, de asemenea, un răspuns nuclear din partea Rusiei.

Noile amendamente au fost enunțate de președintele rus Vladimir Putin în luna septembrie 2024.

Kremlinul a calificat luni drept „nechibzuită” decizia administraţiei preşedintelui Joe Biden de a permite Ucrainei să tragă cu rachete americane cu rază lungă de acţiune în ţinte din Rusia şi a avertizat că Moscova va răspunde, informează Reuters, preluată de news.ro.

Rusia, care şi-a început invazia la scară largă a Ucrainei în urmă cu 1.000 de zile, a avertizat în mod repetat că Occidentul „se joacă cu focul” prin sondarea limitelor a ceea ce o putere nucleară ar putea sau nu să tolereze.

În septembrie, Vladimir Putin a declarat că dacă Occidentul va accepta ca Ucraina să folosească rachete cu rază lungă de acţiune, asta ar însemna „implicarea directă a ţărilor NATO, a Statelor Unite şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina”, deoarece în ţintirea şi lansarea rachetelor ar trebui să fie implicate infrastructura militară şi personalul NATO.

Decizia lui Biden a fost luată după luni de zile în care preşedintele Volodimir Zelenski a cerut să permită armatei ucrainene să folosească armele americane pentru a lovi ţinte militare ruse aflate departe de graniţa sa. Decizia SUA a venit în mare parte ca răspuns la desfăşurarea de către Rusia a trupelor terestre nord-coreene pentru a-şi suplimenta propriile forţe, o evoluţie care a provocat alarmă la Washington şi Kiev.