Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat un proiect de lege care vizează prevenirea violenţelor cu arme de foc și care prevede creşterea la 21 de ani a vârstei de la care americanii pot cumpăra arme, precum și limitarea capacităţii încărcătoarelor. În dezbaterea care a precedat votul de miercuri seara, democraţii au subliniat că aleşii americani trebuie să ia măsuri în faţa valului de atacuri, cum a fost cel din Texas, unde un adolescent de 18 ani a ucis 19 copii şi doi profesori.

În Camera reprezentanţilor, proiectul de lege a fost adoptat cu 223 de voturi pentru, inclusiv cinci din partea unor republicani, şi 204 împotrivă, are însă slabe şanse să treacă de Senatul divizat în această privinţă, relatează dpa, citată de Agerpres.

Democraţii susțin că aleşii americani trebuie să ia măsuri în faţa recentului val de masacre produse cu arme de foc. Pe 24 mai, un adolescent de 18 ani a ucis 19 copii şi doi profesori într-o şcoală elementară din Uvalde, Texas.

Liderul majorităţii, Steny Hoyer, a asigurat miercuri că, în pofida discuţiilor "fragile" dintre senatorii democraţi şi cei republicani, Camera reprezentanţilor va propune chiar joi un nou proiect de lege privind regimul armelor.

"Acest for nu trebuie să aştepte şi nu va mai aştepta să acţioneze", a insistat Hoyer, care a apreciat totodată că există "semne promiţătoare" din Senat privind posibilitatea unui acord bipartizan.

Proiectul ce ar urma să fie supus la vot joi de reprezentanţi vizează stabilirea unei aşa-zise proceduri "red flag" la nivelul instanţelor federale prin care să le poată fi confiscate de urgenţă armele unor persoane considerate periculoase.

Un sondaj realizat de Universitatea Quinnipiac a arătat miercuri că 74% dintre adulţii americani susţin majorarea vârstei de la care pot fi cumpărate arme la 21 de ani şi 83% sunt în favoarea unor măsuri ca procedurile "red flag".

În dezbaterea de miercuri, aleşii republicani au pledat pentru măsuri de "întărire" a şcolilor, cum ar fi creşterea finanţării pentru securitate sau asigurarea de gărzi înarmate, unii dintre ei cerând ca "şcolile să nu mai fie prezentate ca ţinte uşoare". Democraţii au respins acest argument invocând aparenta lipsă de acţiune din partea poliţiei în tragedia din Uvalde.