De mai bine de o săptămână, la Palatul Cotroceni se discută noi măsuri fiscale prin care să fie aduși bani la bugetul de stat. Decomandată, e cert că TVA, cel puțin pentru unele categorii de produse, va crește. Totodată și accizele probabil vor fi majorate. Se discută, de asemenea, despre posibilitatea ca cei cu venituri mai mari să plătească o taxă de solidaritate iar alte măsuri vor fi legate de închiderea sau comasarea unor instituții ar putea dispărea. Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale, consideră că mai degrabă politicienii ar trebui să se uite către raportul FMI ca model pentru o reformă fiscală. El a declarat, vineri, la Digi24, că TVA-ul va fi mărit cel mai probabil, fiind și cea mai eficientă măsură pe care o poate lua guvernul. Profesorul susține impozitarea progresivă, mărirea accizelor, reducerea taxelor pe muncă și astfel „reducerea arbitrajului fiscal”. „Dacă extragi ceva din economie trebuie să-i și dai ceva”, mai spune expertul.

„Lăsați-mă să fiu un pic cârcotaș. Mă uit ca profesorul care caută greșeli, când te uiți la o lucrare. Nu sunt impresionat de ce văd acolo și mă uit mai degrabă la raportul FMI pe care l-am văzut în dimineața asta. Arată a reformă fiscală.

Noi nu avem nevoie doar de modificări de cifre acolo, avem nevoie de un reglaj fin care să țină cont și să spună specific: reducem impozitarea muncii, reducem arbitrajul fiscal. De exemplu, dividendele trebuie și ele impozitate, ca și dobânda, de exemplu, minimum 10%. Reducem impozitarea muncii. Asta face să trecem la ceea ce nu ne place, măcar de o parte a spectrului politic, impozitarea progresivă necesară. Am trecut de etapa unei cote unice pentru economie. Excepția pe care am făcut-o nu mai are sens astăzi.

Statul are și rolul de redistribuție în economie. Atunci, spune FMI, 10% din cei care câștigă cel mai mult, adică cei care câștigă foarte mult ar putea să plătească un impozit mai mare. Evident că asta este cu minus exact la cei calificați și nu vor vedea bine lucrul acesta.  Măsurile astea sunt de ordin politic.

Mi-ar fi plăcut să văd la pachet sustenabilitatea lor. FMI ne cere direct, fără niciun fel de rezerve, ca tot TVA-ul să crească, cu excepția la alimentele de bază. Nu mai e loc de finisări de genul acesta, să reducem industrii, să ajutăm niște industrii. Uitați-vă la impozitul pe venit ce grozav a urcat. A urcat substanțial, de la 49 la 60 de miliarde de lei trimestru pe trimestru, doar prin restrângerea facilităților.

La profit nu încasăm, în termenii europeni. La venit suntem în același raport ca și toată Uniunea Europeană. La profit, suntem la unu la trei. Atunci, dacă tu taxezi în continuare profitul, cum au propus, de exemplu, scazi cota de impozitare de la întreprinderi mici și mijlocii de la 500.000, te duci la cea de 88.500. Toate astea sunt lucruri care extrag ceva din economie, dar trebuie să și primească din economie”, a declarat Adrian Mitroi.

Profesorul de finanțe consideră reducerea CASS o măsură suplimentară „interesantă”.

„Spunea FMI că am putea să eliminăm CASS-ul. Foarte interesant. De ce am elimina? Vă dați seama ce ar însemna? Ce povară pentru sistemul ăsta. Ea face parte din ce scrie deasupra. Mi se pare interesantă și asta mi-a captat mie atenția. Reducerea către zero, dar atunci impozităm progresiv, ca să nu mai poți să faci nici arbitraj fiscal. Foarte mulți oameni s-au dus către PFA, pentru că era optim acolo. Dar ai o mare dificultate între munca formală și informală. Atunci, dacă extragi ceva din economie trebuie să-i și dai ceva. De exemplu, pentru clasa de IMM, care probabil va fi cea mai afectată. Cei săraci vor avea, de exemplu, beneficiu după extragerea schemei de ajutor la energie electrică importantă”, mai precizează Mitroi.

El spune că măsurile propuse de FMI ar aduce la buget, în condiții ideale, 1,2% venituri, însemnând jumătate din necesarul de 45 de miliarde de lei pentru reducerea planificată a deficitului bugetar.

„FMI zice că am putea cu măsurile pe care ei le sugerează, cu toate, dacă s-ar alinia planetele atât de bine, să mai extragem cam 1,2% venituri.

Asta înseamnă vreo 23 de miliarde, până la cele vreo 45 care ne mai trebuie. Ne trebuie dublu. De unde le scoatem astea până la sfârșitul anului? Nu știu, decât cu TVA. Îmi pare rău, dar va trebui mișcat acolo. TVA-ul aduce și foarte repede bani la buget, de aceea le place tuturor.

Accizele sigur se pot mări. Taxa pe carbon sigur poți să faci. Unele lucruri le poți face ușor și cu cost politic ceva mai mic. Cele grele, lăsați-i să-și facă guvern și apoi să vină cu cele grele”, spune Adrian Mitroi.

Despre lista vehiculată a măsurilor ce ar putea fi adoptate de un nou guvern, profesorul spune că „este subțire”.

„Suntem cu ochii pe ei, dar vreau să lucreze mai mult, pentru că lista lor este subțire. Este o listă de ChatGPT ce propun. Nici nu se înțelege pe lista aia. Eu zic să ia raportul FMI, arată foarte bine, articulat și cere lucruri dure, dar și oferă la pachet.

Lista de care spuneați și dvs nu am văzut decât extrageri de valoare economică, de la întreprinderi, de la antreprenori, de la noi ca persoane fizice. Trebuie să-i și dai ceva economiei, măcar la nivel de mesaj. «Vrem să facem» uitați, de exemplu, cu cercetare și dezvoltare care e abuzat, sau sponsorizarea. Toate astea sunt abuzate. De aceea încasăm foarte puțin impozit pe profit, pentru că și abuzăm regulile fiscal-contabile. Dacă vrei să faci un pic de ordine, trebuie să ai grijă și de bunii platnici, pentru că nu este corect să iei de la ei în continuare. Așa eu cred că ar fi corect să fie mai echilibrată un pic lista”, conchide prefesorul.