Ideea transformării planetei Marte într-o lume mai ospitalieră, astfel încât să poată fi locuită de oameni, este întâlnită deseori în domeniul science-fiction. Dar ar putea deveni realizabilă în viaţa reală? Oamenii de ştiinţă au propus o nouă abordare: încălzirea „Planetei Roșii”, relatează vineri Reuters, potrivit Agerpres.
Încălzirea planetei vecine Pământului ar avea loc prin pomparea în atmosferă, sub formă de aerosoli, a unor particule modificate, similare ca dimensiune cu sclipiciul disponibil în comerţ, din fier sau aluminiu, pentru a capta căldura şi a dispersa lumina solară pe suprafaţa marţiană,
Propunerea vizează sporirea efectului natural de seră de pe Marte pentru a creşte temperatura de la suprafaţa planetei cu aproximativ 28 de grade Celsius pe parcursul unui deceniu.
Doar acest lucru nu ar face Marte locuibilă pentru oameni, însă cercetătorii care au elaborat propunerea consideră că reprezintă un prim pas potenţial realizabil.
"Terraformarea se referă la modificarea mediului unei planete pentru a o face mai asemănătoare Pământului. În cazul lui Marte, încălzirea planetei este un prim pas necesar, însă insuficient. Conceptele anterioare s-au concentrat pe eliberarea de gaze cu efect de seră, dar acestea necesită cantităţi însemnate de resurse care sunt rare pe Marte", a declarat Edwin Kite, specialist în planetologie la Universitatea din Chicago, Statele Unite, care a contribuit la conducerea studiului publicat săptămâna aceasta în jurnalul ştiinţific Science Advances.
"Elementele-cheie ale lucrării noastre sunt o propunere nouă de utilizare a nanoparticulelor prelucrate în vederea încălzirii atmosferei planetei Marte şi o modelare a climei care sugerează că această abordare ar putea fi mult mai eficientă decât conceptele anterioare. Acest lucru este important deoarece prezintă o metodă posibil mai fezabilă de modificare a climei de pe Marte, care ar putea informa viitoarele strategii de explorare a planetei", a adăugat Kite.
Agenţia spaţială americană NASA a trimis vehicule robotizate pentru a explora suprafaţa marţiană şi sonda InSight pentru a studia interiorul planetei. Programul său Artemis îşi propune să trimită în următorii ani astronauţi pe suprafaţa selenară, pentru prima dată după anul 1972, în vederea pregătirii unor potenţiale viitoare misiuni cu echipaj uman pe Marte.
Planul de a crea aşezări umane pe Marte se confruntă cu numeroase provocări: lipsa oxigenului respirabil, radiaţiile ultraviolete dăunătoare din cauza atmosferei rarefiate, solul sărat ostil culturilor, furtunile de praf care acoperă uneori o mare parte a planetei şi multe altele. Însă, temperaturile scăzute reprezintă un impediment serios.
"Ne propunem să demonstrăm că ideea de a încălzi planeta Marte nu este imposibilă. Sperăm că descoperirea noastră încurajează comunitatea ştiinţifică mai largă, precum şi publicul, să exploreze această idee interesantă", a declarat autoarea principală a studiului, Samaneh Ansari, doctorand în cadrul departamentului de inginerie electrică şi informatică de la Universitatea Northwestern din Illinois, Statele Unite.
Temperatura medie de la suprafaţa planetei Marte este de minus 65 de grade Celsius. Din cauza atmosferei sale rarefiate, căldura solară de pe suprafaţa marţiană se pierde cu uşurinţă în spaţiul cosmic. Propunerea ar avea drept scop să permită existenţa apei lichide pe suprafaţa planetei Marte - care deţine apă sub formă de gheaţă în regiunile polare şi în straturile din subteran.
Oamenii de ştiinţă au propus eliberarea continuă în atmosferă a unor particule minuscule în formă de tijă - nanotije - la o viteză de aproximativ 30 de litri pe secundă, timp de mai mulţi ani.
"Ideea este fie să transportăm materialul, fie, şi mai bine, să transportăm instrumentul de producţie şi să fabricăm nanotijele pe planetă, deoarece fierul şi aluminiul se găsesc din abundenţă pe suprafaţa lui Marte", a declarat Ansari.
Cercetătorii sunt conştienţi de posibilitatea unor consecinţe neintenţionate determinate de terraformarea unei alte lumi în beneficiul omenirii. În acest sens, cercetătorii sunt nerăbdători să afle dacă Marte a adăpostit viaţă în trecut - sau poate în prezent, sub formă de microbi subterani.
"Deşi nanoparticulele ar putea încălzi Marte, atât beneficiile, cât şi costurile potenţiale ale acestui mod de acţiune sunt în prezent incerte. De exemplu, în cazul puţin probabil în care solul marţian ar conţine compuşi iremediabili toxici pentru toate formele de viaţă derivate de pe Pământ, atunci beneficiul încălzirii planetei Marte este nul", a declarat Kite.
"Pe de altă parte, dacă se poate stabili o biosferă fotosintetică pe suprafaţa planetei Marte, acest lucru ar putea creşte capacitatea sistemului solar pentru dezvoltarea umană", a adăugat Kite.
"În ceea ce priveşte costurile, dacă pe Marte au existat forme de viaţă, atunci studiul acestora ar putea avea mari beneficii care să justifice o protecţie solidă a habitatului lor".