Mircea Cărtărescu a avut o primă reacție după ce membrii Academiei Române i-au respins primirea în rândurile forului, scriitorului lipsindu-i doar un vot. Cărtărescu le-a mulțumit pentru mesaje celor care s-au arătat solidari cu el.

„În ultimele zile am fost copleşit de căldura şi solidaritatea lumii noastre culturale faţă de mine. Vreau să mulţumesc aici, cu toată gratitudinea, tuturor celor care, din Academia română, din presă şi de pe reţelele sociale, mi-au fost zilele acesta alături”, a scris Mircea Cărtărescu vineri, într-un mesaj pe Facebook.

Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a primit, duminică, calitatea de membru corespondent al Academiei, deşi secţia de Filologie a forului îl propusese cu unanimitate de voturi, amintește News.ro.

Rodica Zafiu, preşedinte interimar al secţiei de Filologie a Academiei Române, a declarat pentru Edupedu: „Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanţilor şi a obţinut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susţinut cu multă căldură de secţie”.

Contestatarii din forul academic au fost Valeriu Matei, membru de onoare şi directorul Editurii Academiei Române, şi scriitorul Nicolae Breban, membru titular din 2009, care au declarat că Mircea Cărtărescu „e un scriitor bun, dar nu de nivelul Academiei” şi că ar fi adus „insulte poporului român”.

„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române. (...) În Dostoievski sunt zeci de personaje, în Thomas Mann sunt zeci de personaje. La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet. 

Cărtărescu n-are niciun roman, are o trilogie despre care s-a făcut un tam-tam enorm. Primul volum n-are nicio ficțiune. E o cronică de familie. Tăticul, mămica și Mirciulică. Există niște pasaje acolo care sunt la limita pshiopatiei, dar nu e nebun, face pe nebunul”, a declarat Nicolae Breban pentru HotNews.ro.

La rândul său, scriitorul Valeriu Matei, membru de onoare și directorul general al Editurii Academiei Române, spune că Mircea Cărtărescu nu este de valoare și îl acuză chiar de plagiat în primul său volum, „Faruri, vitrine, fotografii…”.

„Plagiatul a fost sesizat încă din 1981, iar Cărtărescu, când și-a editat antologiile, a pus între ghilimele acele texte, deci practic și-a recunoscut el însuși plagiatul. A face citate postmoderne nu înseamnă să nu le dăm cu ghilimele. 

Nu în ultimul rând, am atras atenția asupra stilului romanelor sale. Dacă, să zicem, putem discuta dacă „Orbitor” din trei părți, „Aripa stângă”, „Corpul” și „Aripa dreaptă” este un roman, asupra celorlalte discuțiile trec în derizoriu, sunt niște divagații neobișnuite la persoana întâi, pe sute de pagini, fără să aibă niște structuri foarte clar definite. 

Am scos în evidență și aceste texte cu evidente conotații scatologice și pornografice, din romanele sale. Sunt jignitoare. Dacă ăsta e un stil, atunci ne explicăm de ce un asemenea stil, fiind premiat, încurajat, tradus, avem atâta literatură în ultimele generații cu expresii de acest gen. Nu aceasta este literatura”, a declarat Valeriu Matei pentru HotNews.ro.

Poeta Ana Blandiana a criticat respingerea lui Mircea Cărtărescu din Academia Română, iar scriitorul Radu Vancu a pus la îndoială argumentele pentru care a fost respins.

„Propunerea de a fi primit în Academie unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în viaţă, votat în unanimitate de secţia de specialitate a putut declanşa sub această cupolă un val de însemnătăţi de o asemenea violenţă. Primit sau nu în Academie Cărtărescu rămâne acelaşi scriitor, dar această pată de pe imaginea Academiei, încă una pe lângă atâtea de la 1948 încoace nu se va şterge”, a scris pe Facebook Ana Blandiana.

Ea mărturiseşte: „Mă simt profund umilită de faptul că sunt obligată (obligată de mine însămi, de propria mea conştiinţă) să iau cuvântul în adunarea generală a Academiei Române împotriva unei asemenea revărsări de ură, de vulgaritate, de calomnie şi obscurantism care m-a întors în timp pe vremea revistei „Săptămâna” şi revistei „România Mare”. Ani de zile am fost atacată în acelaşi stil şi cu aceeaşi violenţă şi nu am răspuns niciodată pentru că mi se părea mai uşor să suport calomnia decât să mă cobor şi să mă murdăresc combătând-o. Acum însă nu este vorba de mine şi oricât ar părea de ciudat nu este vorba nici de Cărtărescu”.

„Am luat cuvântul ca să mă adresez oamenilor de ştiinţă care ocupă majoritatea locurilor de sub această cupolă, savanţilor care nu au timp să citească romane de 1000 de pagini chiar dacă sunt traduse în multe limbi şi iau mari premii internaţionale aşa cum nici eu nu le citesc pentru că nu le-aş înţelege operele, dar asta nu m-a împiedicat să-i votez cu inima zvâcnind de mândrie pe când le numărau în cv-uri sutele de citări internaţionale. Slujim fiecare în felul nostru valoarea din care ne construim nu numai propriul destin ci şi destinul ţării noastre. Am luat cuvântul ca să vă conjur să nu vă lăsaţi manipulaţi de ură, invidie, frustrări care sunt tot atâtea urme de luptă împotriva valorii, să vă împiedic să nu mai aşezaţi încă o pată pe lângă atâtea altele de după 1948 pe obrazul Academiei Române”, le-a transmis Ana Blandiana.

Radu Vancu este de părere că „aşa cum arată lucrurile acum, e limpede că o mare parte din Academia Română e locuită de spiritul naţionalismului extremist de rit georgist. Ceea ce, dacă e adevărat (& Academia nu-mi dă motive să cred că nu e), e un eşec al tuturor conducerilor Academiei din '90 până azi”.

Academia Română a organizat în 12 februarie alegeri. Adunarea Generală a decis, prin vot secret, alegerea a patru membri corespondenţi şi doi membri de onoare din străinătate.

Astfel, au fost aleşi membri corespondenţi: Dan-Cristian Vodnar - Secţia de ştiinţe agricole şi silvice; Romiţă Iucu - Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie; Gheorghe Remete - Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie; Dorin Ştefan - Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual.

Membri de onoare din străinătate: Paul Michelson (USA) - Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie; Jean-Pierre Sauvage (Franţa) - Secţia de ştiinţe chimice.