După Revoluția din 1989, țara noastră a avut mai mulți presedinți care au reprezentat statul român. Lista șefilor de stat ai României după anii 1990.
În timpul revoluției din decembrie 1989, o parte a disidenților politici, împreună cu Ion Iliescu, au format Frontul Salvării Naționale (FSN). Ulterior, FSN a preluat puterea, cu sprijinul forțelor armate, iar Ion Iliescu a fost prezentat ca lider al FSN, calitate ce i-a fost recunoscută și de Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), prin urmare al autorității provizorii a statului până la alegerile din 1992.
După revoluție, Ion Iliescu a fost membru fondator al FSN, dar și membru în Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN), în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și, în final, în Partidul Social Democrat (PSD).
La sfârșitul anului 1989, Frontul Salvării Naționale (FSN) a preluat puterea și a format un guvern provizoriu, unde l-a numit președinte-interimar al României pe Ion Iliescu.
Pe 13 februarie 1990, Iliescu este ales Președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, un partid creat pentru a putea prelua puterile prezidențiale în stat și în care au fost incluși reprezentanți din toate partidele politice apărute după Revoluție.
Primele alegeri prezidențiale au fost pe 20 mai 1990, într-un singur tur de scrutin, iar Ion Iliescu a fost ales Președinte al României pentru o perioadă de 2 ani, dintre candidații Radu Câmpeanu, din partea PNL, si Ion Raţiu, din partea PNŢCD.
În anul 1992, în urma alegerilor prezidențiale desfășurate în prevederile constituționale, Ion Iliescu a câștigat alegerile cu 61% din voturile exprimate în al doilea tur.
În anul 1996, Iliescu a candidat pentru un nou mandat, din partea Partidului Democrației Sociale din România (PDSR).
În primul tur, s-a clasat pe primul loc, cu 47,34%, din opțiunile de vot, iar în turul 2 a fost depășit de Emil Constantinescu, candidat din partea Convenția Democrată Română (CDR) cu 8,82% de voturi diferență.
Emil Constantinescu și-a desfășurat mandatul de patru ani în perioada 1996 - 2000. În acest timp, Președintele Constantinescu a reprezentat țara la principalele reuniuni de vârf, care au avut ca rezultate nominalizarea României pe primul loc al celui de-al doilea val de extindere a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, dar și obținerea președinției Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru anul 2001 și intrarea în troica OSCE începând cu 2000.
Pe data de 17 iulie 2000, Emil Constantinescu a anunțat că se retrage din cursa pentru un nou mandat prezidențial.
La alegerile din 2000, Ion Iliescu a candidat din nou și a câștigat în turul al doilea de scrutin, în fața lui Corneliu Vadim Tudor. Astfel, și-a început al doilea mandat constitutional la data de 20 decembrie 2000 și l-a încheiat la 20 decembrie 2004.
La alegerile prezidențiale din decembrie 2004, în primul tur de scrutin, s-a clasat pe a doua poziție, după Adrian Năstase, însă în al doilea tur de scrutin l-a învins și a devenit Președintele României.
În ședința comună din 19 aprilie 2007, Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Băsescu, fapt care s-a produs pe 20 aprilie 2007. Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului atunci, a devenit președinte interimar al României în perioada 20 aprilie-23 mai 2007.
Ulterior, în urma referendumului din 19 mai 2007, Traian Băsescu a fost repus în funcție și a continuat mandatul până în decembrie 2009.
În urma alegerilor din 2009, Traian Băsescu a căștigat un nou mandat, iar pe 9 iulie 2012 a fost, din nou, suspendat.
Funcția de președinte interimar a fost preluată de Crin Antonescu, președintele Senatului de atunci, din iulie până în 27 august 2012.
Traian Băsescu a fost reconfirmat în funcție în urma referendumului din 29 iulie 2012, până pe 21 decembrie 2014.
În urma alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta, premierul României la acea vreme, în al doilea tur de scrutin, și astfel a început primul mandat de președinte, la data de 21 decembrie 2014.
După primul mandat, cinci ani mai târziu, în 2019, Klaus Iohannis a candidat din nou pentru prezidențiale și a câștigat în al doilea tur de scrutin, cu peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei Viorica Dăncilă, prim-ministru pe atunci din partea Partidului Social Democrat (PSD).
În anul 2019, a fost o victorie categorică, cea mai mare reușită a unui candidat în cadrul alegerilor prezidențiale din România, de la Ion Iliescu, din 1990, și până în prezent.
Guvernul României a stabilit și aprobat calendarul acțiunilor care se vor desfășura în perioada electorală pentru prezidențiale din acest an. Campania electorală începe pe 25 octombrie, iar prima zi a alegerilor în România este 24 noiembrie 2024, pentru primul tur de scrutin, și 8 decembrie, pentru al doilea tur. În 2024 au loc alegeri parlamentare și prezidențiale.