Polonia şi ţările baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - au anunţat că se retrag din Convenţia internaţională de la Ottawa care interzice minele antipersonal, invocând necesitatea de a-şi consolida apărarea, după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează marţi Reuters.
„Cu această decizie, trimitem un mesaj clar: ţările noastre sunt gata şi pot utiliza toate măsurile necesare pentru a ne apăra teritoriul şi libertatea”, au subliniat miniştrii apărării ai celor patru ţări într-un comunicat comun.
Retragerea planificată a fost făcută pentru a permite o protecţie eficientă a graniţelor regiunii, a declarat ministrul apărării lituanian, Dovile Sakaliene, într-o declaraţie separată, citat de Reuters.
Părăsind această convenţie încheiată în 1997, care a fost ratificată sau la care au aderat peste 160 de ţări, Polonia şi ţările baltice vor putea începe din nou să stocheze mine terestre.
Lituania, Letonia, Estonia şi Polonia, ţări membre ale UE şi NATO şi care se învecinează cu Rusia, consideră că, „după ratificarea Convenţiei privind interzicerea minelor antipersonal (Convenţia de la Ottawa), situaţia în materie de securitate în regiune s-a deteriorat în mod fundamental", potrivit comunicatului.
„În contextul acestui mediu de securitate instabil, marcat de agresiunea Rusiei şi ameninţarea permanentă pe care aceasta o face să planeze asupra comunităţii euroatlantice, este esenţial să fie evaluate toate măsurile menite să consolideze capacităţile noastre de disuasiune şi de apărare", au declarat miniştrii semnatari.
În pofida deciziei lor, cele patru ţări s-au declarat "ataşate dreptului umanitar internaţional, inclusiv protecţiei civililor în timpul unui conflict armat", au subliniat miniştrii apărării polonez şi baltici. „Naţiunile noastre vor continua să apere aceste principii, răspunzând totodată nevoilor noastre în materie de securitate", au adăugat ei.
Săptămâna trecută, ministrul apărării lituanian a anunţat la Varşovia că Finlanda, care are şi ea o frontieră comună cu Rusia, ar putea lua de asemenea decizia de a se retrage din Convenţia de la Ottawa.
Tot săptămâna trecută, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a declarat că este profund îngrijorat în contextul european de reînarmare, după retragerea Lituaniei din Convenţia internaţională împotriva muniţiilor cu dispersie şi discuţiile din Polonia în legătură cu tratatul privind minele antipersonal.
Erik Tollefsen, şeful diviziei Contaminare prin arme din cadrul CICR, a explicat că minele antipersonal şi muniţiile cu dispersie au "o anumită formă de utilitate militară", dar şi multe dezavantaje. El a subliniat că aceste arme reduc spaţiul de manevră al forţelor armate care le folosesc şi a reamintit costul ridicat al procesului de deminare. El a mai susţinut, de asemenea, că sistemele de autodistrugere nu funcţionează întotdeauna.
Pe 6 martie, Lituania s-a retras din Convenţia internaţională privind muniţiile cu dispersie, invocând de asemenea îngrijorări legate de securitate privind Rusia vecină, o decizie fără precedent criticată de organizaţiile pentru drepturile omului.
A doua zi, premierul polonez Donald Tusk s-a declarat în favoarea retragerii Varşoviei din Tratatul de interzicere a minelor antipersonal pentru a creşte capacităţile de apărare ale Poloniei în contextul invaziei ruse din Ucraina.