Imaginile de coșmar cu Școala Gimnazială Specială Huedin, județul Cluj, ar putea fi considerate doar încă un proiect eșuat din "România educată". Peste 90 de elevi și dascălii lor își riscă viața, zi de zi, într-o școală a... ignoranței. Clădirea, veche de secole, are nevoie urgent de reparații, însă autoritățile fac ce știu mai bine: își pasează răspunderea cu nonșalanță.
Școala Gimnazială Specială Huedin, unde învață azi 93 de elevi, este un real pericol. Clădirea, construită în secolul al XVIII-lea, a fost pe vremuri conac - Conacul Barcsay - și figurează astăzi pe lista monumentelor istorice.
Din anul 2000 funcționează ca școală, doar că de reparații capitale nu s-a pus niciodată problema. Pereții sunt vizil degradați, încălzirea e cu sobe pe lemne, iar toaleta e numai una, cu apă încălzită de un boiler.
Așa arată coridorul Școli Gimnaziale Speciale din Huedin. Sursa foto: Facebook / Mihaela Ciupei Deschide galeria foto
În 2017, Consiliul Județean Cluj iniția un proiect de reabilitare prin fonduri europene. Fiind clădire de patrimoniu, lucrurile s-au mișcat greu din cauza avizelor suplimentare. Până în ianuarie 2023, când s-au oprit de tot, fără prea multe explicații.
Într-o intervenție la Digi24, directoarea institutiției a vorbit despre neputința din spatele zidurilor.
"Sunt director de un an de zile. La momentul la care eu am venit ca director exista un proiect inițiat de Consiliul Județean Cluj, prin care își propunea reabilitarea, modernizarea și dotarea acestei școli. Proiectul începuse în 2017 și lucrările urmau să fie finalizate la sfârșitul acestui an. Nu știu din ce motive, bănuiesc că financiare, la începutul acestui an, am fost informați că se suspendă finanțarea și că urmează să se caute noi linii de finanțare, din fonduri europene", povestește directoarea Școlii Gimnaziale Speciale din Huedin.
"Toți colegii profesori și-au pus speranța în acest proiect. Cu speranța că, de la o lună la alta se întâmplă ceva, au încercat să își amenajeze spațiul cât de cât, să ofere elevilor un anumit confort, atât cât s-a putut. Aici e nevoie de lucrări foarte ample, infrastructura școlii e foarte degradată, deci nu se poate să cârpești cu sume mici. Este o situație sub demnitatea oricărui profesor, nu mai vorbim de copii - cei mai mulți dintre aceștia provin din familii vulnerabile, care nu au condiții nici acasă și poate ar fi foarte bine dacă ar avea măcar la școală", a declarat, pentru Digi24, Mariana Pașcalău, directorul Școlii Gimnaziale Speciale Huedin.
Contactat de Digi24.ro, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, ne-a transmis:
"Sunați la DGASPC Cluj, care coordonează toate școlile speciale. A aparține înseamnă una, a o conduce înseamnă altceva. Și spitalele, bisericile aparțin pentru că sunt proprietate publică. Despre investiții vorbiți cu conducerea DGASPC Cluj, care vă va spune ce plan de investiții are acolo, dacă are bani europeni, dacă nu are. Ei gestionează școlile speciale. Noi alocăm bani în contul mai multor instituții, iar ei de acolo își fac propria organizare, la fel ca muzeele. Noi deținem în proprietate o clădire, dar ea aparține doar ca proprietate publică, nu înseamnă că noi și conducem instituția, de aceea există directori, manageri. Noi alocăm banii și de acolo managerul devine ordonator de credite și el decide de investiții face, de aia sunt manageri", a declarat Alin Tișe pentru Digi24.ro.
Am încercat, în zadar, să obținem un punct de vedere. Directorul DGASPC Cluj e convins că la mijloc e o neînțelegere. De investiții, spune Nicoleta Molnar, răspunde în mod direct Consiliul Județean, nu Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecția Copilului...
Cazul a ajuns în atenția publică, după ce o profesoară a publicat, zilele trecute, pe rețelele sociale câteva fotografii cu dezastrul din școală:
"Am stat în umbră până acum, dar nu mai pot! Așa arată școala mea, domnule Ciucă, la o aruncătură de băț de Cluj-Napoca! (...) Nu sunt bani de reparații! Am înțeles, acum, că nu sunt bani nici de salarii! Mi-am amenajat sala pe banii mei și merg cu drag la școală!", a scris Mihaela Ciupei într-o postare-manifest pe rețelele sociale.