Promisiunea partidelor principale din Germania de a nu coopera cu extrema dreaptă este din ce în ce mai aproape să devină istorie pe măsură ce partidul Alternativa pentru Germania crește tot mai mult în sondaje, scrie Politico.
Manevra politică ce a zguduit din temelii ordinea democratică a Germaniei postbelice a pornit de la o lege dintre cele mai banale. Parlamentarii de centru-dreapta din landul german Turingia voiau să reducă puțin impozitul local pe proprietate, iar ca să realizeze acest lucru aveau nevoie de sprijinul partidului Alternativa pentru Germania (AfD).
Decizia a încălcat o tradiție respectată de ani de zile în care principalele partide germane au convenit să mențină un „paravan” (Brandmauer) între ele și AfD – un partid pe care mulți din această țară marcată de moștenirea nazismului îl văd ca pe o amenințare reală la adresa democrației.
Prin simplul fapt că accepți sprijinul acestui partid se consideră că legitimezi forțele de extremă dreapta sau că le ajuți să devină acceptabile din punct de vedere social (salonfähig).
În consecință, când parlamentarii conservatori de la Uniunea Creștin-Democrată (CDU) au adoptat reducerea taxei cu ajutorul voturilor AfD, evenimentul a provocat unde de șoc care încă se resimt în spațiul politic al țării.
„Pentru mine, s-a încălcat un tabu”, a spus liderul Verzilor, Katrin Goring-Eckardt, care se trage din Turingia. „Asta îmi arată nu doar că paravanul s-a evaporat, dar că există o colaborare deschisă.”
În regiunile din fosta Germanie de Est, AfD conduce în sondaje cu în jur de 28% din voturi. Anul următor, Turingia, Saxonia și Brandenburg vor organiza alegeri parlamentare, iar sondajele arată că AfD conduce în toate cele trei landuri.
Mai mult, AfD a câștigat teren și în parlamentele din Bavaria și Hesse, acolo unde este aproape de a devansa Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, potrivit ultimelor date.
Dilema cu care se confruntă partidele principale este clară: cooperarea cu AfD înseamnă normalizarea partidului despre care mulți cred că vrea să distrugă republica din interior, în timp ce respingerea partidului îi va îndepărta și mai mult pe cei care votează cu AfD.
Paravanul menit să izoleze AfD le permite politicienilor acestui partid să se prezinte în fața publicului german drept singura opțiune viabilă pentru cei care își doresc să le trimită partidelor „mainstream” un mesaj categoric, în special acum când nemulțumirea alegătorilor față de principalele partide este la cote mari.
„Paravanul este istorie, iar Turingia este doar începutul”, a scris pe Twitter (X) liderul partidului AfD, Alice Weidel, după votul din această regiune. „A venit timpul să răspundem voinței cetățenilor germani de pretutindeni.”
Liderii politici din Germania sunt conștienți de faptul că preluarea puterii de către naziști a început printr-un succes electoral democratic. De fapt, Turingia este locul unde, în 1930, naziștii au câștigat pentru prima oară puterea în coaliție cu partidele conservatoare.
„Conservatorismul german a fost deja o rampă de lansare pentru fascism”, a spus și Janine Wissler, unul dintre liderii partidului Die Linke (Stânga). „La acea vreme, la fel, a început în Turingia. În loc să fi învățat din asta, CDU a ales o cale care este la fel de periculoasă ca focul.”
Liderii CDU din Turingia neagă faptul că paravanul dintre ei și AfD se prăbușește, precizând că nu a existat nicio cooperare cu partidul de extremă dreapta înainte de vot – cu toate că unii membri AfD au spus că au avut loc discuții între parlamentari.
„Nu pot să iau decizii bune, importante pentru land, care să ofere ajutor familiilor și economiei, dacă țin cont de faptul că oamenii nepotriviți s-ar putea să fie de acord cu ele”, a explicat Mario Voigt, șeful CDU din Turingia.
„Nu ne luăm după cine este de acord, facem ceea ce credem că este corect în această privință”, a spus și Friedrich Merz, liderul național al CDU.
Cu toate acestea, chiar și unii dintre colegii săi nu văd lucrurile la fel. Daniel Gunther, premierul CDU din Schleswig-Holstein, i-a criticat pe colegii lui din Turingia: „Ca și conservator, trebuie să pot să o spun drept și simplu – eu nu formez majorități cu extremiștii.”
Cooperarea cu partidele radicale de dreapta nu este doar o problemă pentru Germania.
În Franța, partide de pe întreg spectrul politic au format un „cordon sanitar” pentru a o împiedica pe Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta, Frontul Național, să câștige funcția de președinte al țării. Dar acum, când partidul lui Le Pen este cel mai mare grup de opoziție din Adunarea Națională, cordonul devine din ce în ce mai greu de menținut.
În Parlamentul European, unde s-a ridicat un cordon similar, Partidul Popular European a început să coopereze în mod deschis cu Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care fac parte partidul naționalist polonez Lege și Justiție și partidul de extremă dreapta al Giorgiei Meloni, Frații Italiei.
Liderul AfD din Turingia este Björn Höcke, care este acuzat că a folosit o retorică nazistă într-un discurs din 2021 pe care l-a încheiat cu fraza „totul pentru Germania!” (Alles für Deutschland!) - slogan folosit în trecut de soldații naziști.
Tot Höcke a criticat comemorarea Holocaustului în Germania și a avertizat despre pericolul „Volkstod” - moartea poporului prin fenomenul de „înlocuire a populației”. Pentru părerile sale exprimate public, tribunalele germane au hotărât că Höcke poate fi declarat un fascist sau nazist.