Franța vrea să îi atragă de partea ei pe foștii aliați ai Rusiei. În doar câteva săptămâni, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, a anunțat ca țara sa a încheiat acorduri pentru furnizarea de echipamente militare cu Republica Moldova și Armenia, două foste republici sovietice care se uită tot mai des spre Occident în căutare de noi prieteni, scrie Politico.
Președintele francez Emmanuel Macron a călătorit săptămâna trecută în Kazahstan și Uzbekistan, obiectivul vizitei fiind ca Franța să devină o alternativă la Rusia și China pentru țările din Asia Centrală.
Cu toate că discuțiile s-au concentrat în special pe domeniul energiei și al comerțului cu materii prime esențiale, Macron a făcut totuși aluzie la contracte cu Kazahstanul pentru vânzarea de radare Ground Master 400 folosite de sistemele de apărare antiaeriană, despre care Parisul a spus că vor mări capacitatea țării de a-și asigura „suveranitatea”.
Kazahstanul este un aliat apropiat al Rusiei și un membru al pactului militar Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), dar guvernul nu și-a arătat susținerea față de războiul purtat de Rusia în Ucraina și a promis că va respecta sancțiunile internaționale impuse împotriva Moscovei.
„Din 2018, Franța a început să se uite tot mai mult înspre Est. Ideea că Parisul este preocupat doar de regiunea Sahel [Africa de Vest] nu mai stă în picioare”, a spus Gesine Weber, analist de cercetare și membru al biroului de la Paris al Fondului German Marhsall al Statelor Unite.
„Angajamentul francez în Moldova și Armenia confirmă și schimbarea percepției legate de amenințările de securitate. Ele vin într-un moment în care Franța vrea să indice faptul că aceste țări fac parte din ordinea de securitate a Europei, despre care nimeni nu crede că poate fi construită cu Rusia”, a mai spus Weber.
La un an după ce Macron a lansat Comunitatea Politică Europeană – un forum creat ca răspuns la invadarea Ucrainei și unde se reunesc state membre UE, dar și alte țări europene care nu fac parte din UE – inițiativa politică a Franței a produs acum oportunitatea semnării mai multor acorduri de apărare, care includ livrări de armament, instruire militară și ajutoare pentru întărirea sistemelor de apărare antiaeriană.
Atât Moldova, cât și Armenia au soldați ruși staționați pe teritoriul țării lor. Acum, însă, cele două țări caută relații mai apropiate și o mai mare integrare cu Europa, în timp ce luptă împotriva influenței Moscovei.
Pentru oficialii francezi, ceea ce leagă cele două țări este că ambele întâmpină probleme serioase de apărare a integrității teritoriale – în Moldova, pericolul vine din partea Rusiei, în timp ce în Armenia, pericolul vine din Azerbaidjan.
„Franța are voința de a ajuta țările care ar putea fi amenințate de intervenții din exterior să își protejeze granițele și suveranitatea”, a spus oficialul francez. Parisul a anunțat în octombrie că va începe să vândă arme Armeniei, în ciuda faptului că țara face încă parte oficial din alianța CSTO.
De cealaltă parte, Azerbaidjanul, care a lansat o ofensivă fulgerătoare prin care a preluat controlul asupra Nagorno-Karabah și a provocat exilul unei mari părți a populației armene din regiunea separatistă, a negat că ar plănui să atace Armenia și a acuzat Franța că perpetuează „neocolonialismul” și „islamofobia” prin strategia sa în zona Caucazului de Sud.
Azerbaidjanul a format între timp un grup de lucru care are ca obiectiv „eliminarea completă” a ceea ce țara numește ambițiile imperiale franceze, invitând să i se alăture și reprezentanți din teritoriile franceze de peste ocean, precum Martinica, Guyana Franceză, Noua Caledonie și Polinezia Franceză.
După eșecul trupelor rusești de menținere a păcii, care nu au intervenit atunci când Azerbaidjanul a atacat Nagorno-Karabah, Armenia își îndreaptă atenția acum înspre Occident. A recunoscut Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, care ar obliga autoritățile din Armenia să îl aresteze pe președintele rus Vladimir Putin dacă pune piciorul pe teritoriul țării, și a invitat armata americană să desfășoare exerciții militare comune cu armata armeană.
„Moldova și Armenia nu sunt într-o situație de atac, ci de apărare”, a spus Anne Genetet, membră a parlamentului francez care îi reprezintă pe cetățenii francezi ce trăiesc în cele două țări.
Radarele Ground Master 200 vândute Armeniei și Moldovei – Ucraina a primit și ea 2 sisteme – pot detecta, printre altele, elicoptere, rachete de croazieră și drone. Livrările ar putea fi urmate și de alte achiziții, precum sistemele de apărare antiaeriană Mistral.
„Una dintre principalele probleme în Ucraina era că ucrainenii aveau nevoie de instructaj pentru a folosi cât mai bine sistemele ce le-au fost livrate”, a mai spus Weber de la Fondul German Marshall. În Moldova și Armenia, „ideea este să existe armate capabile să folosească sisteme occidentale”.
Fostul reprezentant permanent la ONU al Moldovei, Vlad Lupan, acum profesor la Universitatea New York, a spus că ajutorul militar și politic al Franței a fost esențial pentru ca țara lui să reducă influența Rusiei și să își modernizeze forțele armate după zeci de ani în care nu s-a făcut nimic în acest sens.
„Evenimentele curente din Ucraina și gradul mai mare de independență pe care Franța caută să îl dobândească în afacerile europene și NATO îi oferă oportunitatea de a deveni un suporter al armatei Moldova-NATO și al reformei în securitate”, a mai spus Lupan.