Peter Magyar, lider al opoziţiei ungare faţă de premierul Viktor Orban, a declarat pentru Reuters că va menţine Ungaria ferm ancorată în Uniunea Europeană şi NATO, dacă va câştiga alegerile prevăzute pentru începutul lui 2026, şi că va depune eforturi pentru „relaţii pragmatice” cu Rusia, potrivit Agerpres.
Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, a debutat în politica ungară anul trecut, devenind cea mai serioasă provocare pentru Orban de la venirea acestuia la putere, în 2010. Popularitatea lui Magyar a crescut, iar în unele sondaje recente Tisza a devansat partidul Fidesz al lui Orban.
Orban a fost criticat de unii lideri ai UE pentru legăturile guvernului său cu Rusia şi pentru opoziţia faţă de ajutorul militar pentru Ucraina, în timp ce guvernul său se luptă să revigoreze economia dintr-un şoc inflaţionist, aminteşte Reuters.
Magyar, fost oficial guvernamental şi fost membru al Fidesz, a declarat că va debloca miliarde de euro în fonduri UE blocate pentru a stimula economia, luând măsuri ferme pentru a reduce corupţia. El a mai spus că se va alătura parchetului Uniunii Europene, un pas respins de guvernul de la Budapesta, implicat într-o dispută privind statul de drept cu Bruxellesul, dispută ce a făcut ca Ungaria să piardă accesul la fonduri vitale ale UE.
„Suntem membri ai UE, ai acestui club şi membri ai NATO (...), desigur, este o economie deschisă şi trebuie să fim în relaţii bune cu alte puteri (...), şi relaţiile cu Estul sunt de asemenea importante, dar în prezent vindem circa 80% din bunurile noastre pe piaţa UE”, a declarat Magyar miercuri pentru Reuters, la sediul modest al Tisza dintr-un bloc de apartamente din Budapesta.
Acesta a afirmat că partidul său va participa singur la alegeri, excluzând o alianţă cu alte partide de opoziţie.
Guvernul lui Orban a menţinut legături strânse cu Moscova, chiar şi după începutul războiului din Ucraina, şi a criticat sancţiunile UE împotriva Rusiei, şi este văzut ca având legături strânse cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump. Întrebat despre abordarea sa faţă de Rusia, Magyar a spus că va acţiona "pragmatic".
„Nu cred că există prietenie în politică (...) că există o prietenie Orban-Trump sau o prietenie Orban-Putin. Există interese şi este adecvat ca liderii de stat să reprezinte interesele ţărilor lor (...), pentru aceasta sunt necesari aliaţi, dar ar trebui să fie alianţe bazate pe valori”, a declarat Magyar.
Ungaria este încă dependentă în mare măsură de importurile ruseşti de gaz şi ţiţei, iar în 2014 Orban a acordat un contract companiei ruse Rosatom fără licitaţie pentru construirea unei centrale nucleare, proiect care este în derulare.
„Proiectul (centralei nucleare) Paks nu poate fi oprit, cred... Este un contract internaţional, putem negocia multe aspecte, cum ar fi finanţarea, deoarece există părţi dezavantajoase acolo, deci ar putea fi posibilă refinanţarea. Trebuie să negociem pragmatic”, a apreciat Magyar, adăugând că guvernul său va adopta o poziţie similară faţă de China.
Viktor Orban s-a poziţionat în fruntea unei iniţiative în Europa Centrală pentru aducerea de fabrici chineze de vehicule electrice şi baterii în Ungaria, iar acum pariază pe noi fabrici BYD şi CATL (producători chinezi) pentru a stimula economia din a doua jumătate a anului 2025.
Magyar a mai afirmat în interviu că, deşi investiţiile străine directe sunt importante pentru economie, pariurile pe producătorii de baterii auto din China şi Coreea de Sud sunt o greşeală.
„O ţară poate fi suverană, cu adevărat independentă, dacă are o economie puternică (...), dacă nu se bazează pe împrumuturi chineze sau pe influenţa rusă sau pe 'ajutor', ci stă pe propriile picioare”, a conchis el.