Altfel, riscul este ca oamenii să rămână cu recolta pe câmp. Întrebaţi dacă au zilieri la muncă, evident, majoritatea fermierilor nu recunosc, dar numărul mare al oamenilor de pe o singură tarla de cartofi, de până în două hectare, îi trădează de cele mai multe ori.

" Nici nu mai ştiu ce să zic de asta. Trebuie să aibă şi micii producători voie să angajeze, să... Adică, la un hectar, nu se poate doar cu familia să lucraţi. Se poate şi cu familia, dar nu chiar aşa ", spune un fermier. 

Alţii recunosc deschis că nu au avut alternative, deşi inspectorii ITM abia aşteaptă ocazia să îi taxeze.

" Am câţiva oameni din sat care mă ajută şi... Câţiva zilieri, da ", povesteşte un alt fermier. 

De cealaltă parte, muncitorii, cei mai mulţi cu familii numeroase şi sărace, care nu au alte venituri, profită că fermierii caută mână de lucru şi nu ratează nici o zi de recoltă.

" Pentru bani, pentru pâine, nu avem locuri de muncă, pentru asta venim ", spune un zilier. 

" Omul se duce unde poate să câştige un ban. Viaţa e grea la noi, la ţară ", susţine un alt zilier.

Sunt, bineînţeles, şi ţărani care se organizează anual în aşa-zisele clăci, cu vecini şi rude.

Până acum, 76 de persoane juridice care au ferme în judeţul Covasna au cumpărat deja registre pentru zilieri de la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Amenda pentru cei care deşi nu au voie legal să lucreze cu zilieri, totuşi o fac, variază între 10 şi 20.000 de lei.