Patru ostatici au fost eliberaţi, luni, în regiunea Sahel din Africa, unde răpirile fac parte din modul de operare al grupărilor insurgente jihadiste, însă românul Iulian Gherguţ, care a fost capturat încă din 2015, nu se numără printre ei, au anunțat surse oficiale pentru Digi24.ro.
Printre cei patru ostatici eliberaţi luni se numără Jeffery Woodke, un american care făcea parte dintr-o organizaţie umanitară, Olivier Dubois, un jurnalist francez şi doi angajaţi ai Crucii Roşii, ale căror nume nu au fost făcute publice.
Cei doi membrii ai Crucii Roşii, care fuseseră răpiţi la începutul acestei luni în nordul statului Mali, au fost eliberaţi azi teferi şi nevătămaţi.
"Suntem uşuraţi că ne-am găsit colegii terferi şi nevătămaţi. Ei se vor întoarce la familiile lor cât de curând posibil", a declarat Antoine Grand, şeful Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, scrie ABC News.
Tot luni, americanul Jeffery Woodke şi francezul Olivier Dubois, au fost eliberaţi, în Niger. Cei doi au fost urcaţi într-un avion şi au aterizat pe aeroportul din Niamey, potrivit The Guardian.
Jeffery Woodke, de 61 de ani, a fost răpit în 2016, în Niger, în timp ce Olivier Dubois, de 48 de ani, a fost răpit în Mali, în 2021.
"Mă simt obosit, dar sunt bine. Este uimitor să fiu aici, să fiu liber", a declarat Dubois.
Cel puţin 25 de cetăţeni străini au fost luaţi ostatici începând cu 2015 în Sahel — o regiune semiaridă din deşertul Sahara care se întinde pe teritoriul unor state precum Burkina Faso, Camerun, Gambia, Mali, Niger sau Senegal.
Printre ei se numără şi românul Iulian Gherguţ, din Neamţ, care a fost răpit în 2015, în Burkina Faso, unde lucra la o firmă de securitate care proteja exploatațiile miniere.
Românul a fost luat ostatic pe 4 aprilie 2015, după o ambuscadă asupra maşinii de teren pe care o folosea la patrulare.
Răpirea a fost revendicată de gruparea islamistă Al-Mourabitoun.
În iulie 2017, Aripa al-Qaida din Mali a dat publicității o înregistrare video cu șase ostatici străini, printre care se afla și Iulian Gherguț.
Românul făcea apel la autoritățile din țară să îl ajute. Însă poziția oficială a statului român este că nu plătește răscumpărări pentru cetățenii răpiți.
Grupările jihadiste obişnuiesc să răpească persoane pentru răscumpărare pentru a-şi finanţa operaţiunile şi pentru a-şi extinde influenţa în regiune.
"Grupările violente, extremiste, răpesc oameni din diferite motive ce ţin de realităţile şi nevoile locale, precum şi de nivelul de influenţă pe care îl au în regiune. Pentru angajaţii organizaţiilor umatitare, motivul principal este, deseori, interogarea", a declarat Flore Berger, analist specializat în criminalitatea din Sahel.
"Nevoia de interogare poate apărea dacă accesul în regiune nu a fost negociat 100%, ori dacă gruparea are suspiciuni legate de membrii organizațiilor dintr-un motiv sau altul", a adăugat aceasta.