Aparent, lucrurile ar trebui să fie simple. Din păcate, nu sunt. Mulţi oameni deturnează sensul acestui cuvânt şi fac din el un sinonim al lui „a examina". E aici o confuzie de planuri care are drept consecinţă o serie de exprimări greşite, aşa cum avem ocazia să vedem aproape de fiecare dată când deschidem ziarul sau televizorul.

Mai mult, în ultima vreme confuzia a început să se insinueze şi în zone pe care le ştiam mai puţin permeabile, cum ar fi emisiunile de radio şi cărţile. E un semnal că lucrurile arată din ce în ce mai rău.

De exemplu, un crainic de ştiri sportive a relatat nu de mult despre accidentarea unui fotbalist, după care a venit cu precizări: „Medicul care l-a consultat pe Tănase a declarat că s-ar putea să nu fie ceva foarte grav". Ei bine, medicul respectiv poate să-l şi consulte pe fotbalist, însă numai în chestiuni legate de stopuri, preluări, cornere sau şuturi la poartă. Eventual referitor la barurile de noapte şi la tatuaje. âDacă e vorba de o problemă medicală, medicul nu poate decât să-l examineze pe pacient. Prin urmare, s-ar cuveni ca precizarea de mai devreme să arate astfel: „Medicul care l-a examinat pe Tănase a declarat că s-ar putea să nu fie ceva foarte grav". Sau: „Medicul pe care l-a consultat Tănase a declarat că s-ar putea să nu fie ceva foarte grav".

Aşadar, pacientul consultă, iar medicul examinează, niciodată invers. Pacientul, fie el fotbalist, lăptar, geamgiu sau arhitect, are nevoie de o informaţie şi se adresează unui specialist. Îi cere sfatul sau părerea, îl întreabă ce-i de făcut - adică îl consultă. Iar dacă veţi spune că în dicţionar verbul „a consulta" are şi sensul de „a examina", accepţia respectivă vizează doar cercetarea unui text sau a unui izvor în vederea informării sau a documentării.

În consecinţă, când auziţi pe cineva spunând „Trebuie să te consulte un medic", gândiţi-vă că lucrul pe care vrea să-l spună de fapt acel cineva este „Trebuie să consulţi un medic" (eventual „Trebuie să te vadă un medic").