Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat oficial concluziile adunărilor generale ale tuturor parchetelor din țară, convocate în contextul conflictului cu Guvernul pe tema proiectului care modifică pensiile magistraților. Parchetul General, 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii se alătură judecătorilor și își vor suspenda activitatea, dar vor soluționa „doar cauzele cu caracter urgent”.
Important de menționat că din comunicatul CSM reiese că Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) nu s-au alăturat protestului procurorilor. În cazul DIICOT este menționat doar că s-a desfășurat adunarea generală a procurorilor.
În rest, 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii au decis (cu unanimitate de voturi ale procurorilor) să se alăture protestului, în forma stabilită de procurorii Parchetului General. Acest lucru înseamnă că doar 13 parchete de pe lângă judecătorii nu s-au alăturat protestului.
CITEȘTE ȘI: Ce soluții vede o fostă membră CSM în conflictul dintre Guvern și magistrați: „Nu e de tăiat dintr-o dată, dar nici de păstrat totul”
Protestul procurorilor este manifestat, potrivit CSM, prin:
Pe lângă emiterea unui aviz negativ cu privire la proiectul prin care Guvernul vrea să modifice pensiile magistraților, reprezentanții unui parchet au cerut sesizarea Curții Constituționale a României pentru a constata existența unui conflict de natură constituțională între două dintre cele trei puteri ale statului: Judecătorească și Executivă. Detalii, aici.
CITEȘTE ȘI: Augustin Zegrean, despre modificările aduse de coaliție în cazul magistraților: „Pe sistemul mergeți la lucru că vă mai dau 100 de lei”
În ultimele două zile, toate cele 16 curți de apel din țară, dar și alte tribunale sau judecătorii au anunțat că își vor suspenda activitatea.
În principal, judecătorii vor mai trata următoarele tipuri de cazuri:
În același timp, și în penal, dar și în civil, judecătorii pot lua decizii în cauze pe care le apreciază drept „extremă urgență” și vor continua să redacteze hotărâri din cauze deja soluționate.
„Suspendă soluționarea cauzelor, cu excepția celor care au în care se exercită funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală, a cauzelor având ca obiect dispoziția asupra măsurilor prevenitve privative de libertate , luare măsură declarare indezirabil, custodia publică, suspendarea executării actelor administrative”, sunt cazurile judecate de Curțile de Apel.
În ședința de marți seară, susținută de liderii coaliției la Guvern, s-a decis schimbarea proiectului inițial care modifica pensiile magistraților.
Varianta adoptată în ședința coaliției prevede ca pensiile magistraților să fie limitate la 75% din ultimul salariu net încasat în activitate, potrivit surselor citate de Digi24. Propunerea inițială prevedea ca acest prag să fie 70% din ultimul venit.
De asemenea, coaliția a convenit ca perioada de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani să crească de la 10 ani (varianta inițială), la 15 ani, potrivit acelorași surse.
Proiectul ar urma să fie adoptat în ședința Guvernului de vineri, 29 august.
CSM a subliniat, într-un comunicat trimis pe 21 august, că au „escaladat atitudinile publice ostile față de judecători și procurori”.
Această escaladare, în opinia CSM, s-ar manifesta prin:
CSM sublinia că toate acțiunile de mai sus ar avea ca scop „să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic care, în pofida oricărei valori a statului de drept, ar putea să impună justiției tot ceea ce își dorește”.
Forul magistraților a mai transmis că „orice intervenție normativă sau de altă natură cu privire la judecători și procurori să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar” și să conțină inclusiv „o justificare transparentă a măsurilor și asigurarea proporționalității acestora cu specificul, complexitatea și riscurile inerente activității judiciare”.
CSM mai menționa că modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților „afectează grav independența justiției” și că nu există „nicio justificare a acestui demers în condițiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea 282/2023”.
CITEȘTE ȘI: Cum arată ultima reformă a pensiilor speciale ale magistraților, invocată de șefa CSM: „Noi ne liniștisem”
În același timp, CSM mai sublinia că propunerile Guvernului de a modifica pensiile magistraților reprezintă „o atitudine inadmisibilă care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice”.
În plus, forul magistraților a mai acuzat Guvernul Bolojan că și-a manifestat puterea într-un mod „contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor și principiului cooperării loiale”.