PSG a invins Arsenal si parizienii vor juca a doua finala de Liga Campionilor din istorie

PSG a invins Arsenal si parizienii vor juca a doua finala de Liga Campionilor din istorie

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2025-05-08 00:05:49
Sursa:

PSG a invins Arsenal si parizienii vor juca a doua finala de Liga Campionilor din istorie Imagine

Echipa franceză Paris Saint-Germain s-a calificat miercuri seara în finala Ligii Campionilor, după ce a învins în manşa secundă a semifinalelor, pe teren propriu, formaţia engleză Arsenal Londra, scor 2-1.

Arsenal a început meciul de la Paris plecând de la acel 0-1 înregistrat la Londra, în urmă cu o săptămână, şi Declan Rice a trimis pe lângă poarta lui Donnarumma încă din minutul 3. Portarul italian a intervenit foarte bine şi la reluarea din careu a lui Martinelli, un minut mai târziu, iar în minutul 7 a respins şutul lui Odegaard.

Însă presiunea oaspeţilor a scăzut treptat şi gazdele au avut prima mare ocazie prin Kvaratskhelia, înminutul 17, când mingea a lovit bara. În minutul 27 Fabian Ruiz a înscris cu o bombă de la marginea careului şi a deschis scorul. Două minute mai târziu Barcola a scăpat singur cu Raya, portarul tunarilor, dar nu l-a putut învinge pe acesta.

În pareta secundă, Donnarumma a avut o intervenţie excelentă, în minutul 64, la şutul lui Bukayo Saka. Vitinha a ratat un penalti pentru parizieni, în minutul 69, însă elevii lui Luis Enrique au înscris în minutul 72, prin Hakimi, care a făcut 2-0.

Arsenal a redus din diferenţă prin Saka, în minutul 76, şi a presat în finalul meciului căutând şi alte goluri însă PSG – Arsenal a fost 2-1 şi parizienii s-au calificat în finala Ligii Campionilor, cu 3-1 scor la general.

În finală, PSG va înfrunta pe Inter Milano, aflată la a şaptea prezenţă în ultimul act al competiţiei, în timp ce echipa din capitala Franţei va bifa a doua sa finală, după cea pierdută în 2020.

Citește mai multe despre:

Economie 2023-01-13 11:47:33

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles, a informat Administraţia Prezidenţială.Reuniunea Consiliului European va debuta cu un dejun de lucru cu secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, în cadrul căruia vor fi abordate situaţia din Ucraina, în special securitatea alimentară şi procesul de reconstrucţie, schimbările climatice şi demersurile în vederea îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.În cadrul sesiunilor de lucru, liderii europeni vor discuta despre situaţia din Ucraina, cu accent pe menţinerea sprijinului pe toate palierele, inclusiv în domeniul militar în contextul deciziei recente de facilitare a furnizării de muniţie.Discuţiile se vor concentra şi pe măsurile de asigurare a competitivităţii UE pe termen lung şi de consolidare a Pieţei Unice, la 30 de ani de existenţă. Pe agenda reuniunii se află şi situaţia în domeniul energiei, cu accent pe demersurile de pregătire pentru viitorul sezon rece şi avansarea propunerii de reformă a pieţei energiei electrice.Este prevăzută, totodată, o informare din partea Comisiei Europene privind progresul în implementarea Concluziilor Consiliului European din februarie referitoare la migraţie. Administraţia Prezidenţială precizează că, în acest sens, o contribuţie concretă o reprezintă şi proiectul pilot agreat recent de România cu Comisia Europeană pentru valorificarea bunelor practici la frontiera cu Serbia.Liderii europeni vor trece în revistă şi ultimele evoluţii în domeniul relaţiilor externe, pe agendă figurând subiecte precum sprijinul pentru Turcia şi Siria în contextul seismelor care au afectat cele două ţări, situaţia din Belarus, evoluţiile recente în Dialogul Belgrad - Priştina facilitat de UE şi agrearea "Acordului Windsor" între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.În cadrul Summitului Euro în format extins vor fi discutate situaţia economică din UE şi coordonarea politicilor în domeniu, în vederea creşterii rezilienţei economiilor europene. Liderii vor mai aborda avansarea Uniunii pieţelor de capital, precum şi finalizarea Uniunii Bancare.

Economie 2023-03-22 17:59:28

Economie 2022-06-22 21:21:49

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri seara că nu se rupe Coaliția și nu cade guvernul, iar în situația în care acest lucru chiar s-ar întâmpla el își va duce mandatul la Cotroceni "fără reținere". Întrebat ce părere are despre declarația lui Rareș Bogdan, potrivit căreia "devine din ce în ce mai insuportabil pentru PNL să guverneze alături de PSD", Ciolacu a spus că i se pare nejustificată, atâta vreme cât în ședința de coaliție, timp de 5 ore, nu a fost exprimată vreo nemulțumire. Mai mult, premierul l-a făcut "iresponsabil" și "mitocan" pe Rareș Bogdan, explicând că a vrut să dinamiteze Coaliția pentru a nu se mai discuta că s-a dus să cumpere pătrunjel cu un ceas de 30.000 de euro la mână. "Tu stai cu mine la masă 5 ore, discutăm problemele țării și pe urmă ieși la televizor, umpli televizoarele, că tu i-ai atras atenția lui Iohannis că PSD fură banii românilor", i-a reproșat Ciolacu liderului PNL.

Economie 2023-11-16 01:09:40

Noul executiv de la Varșovia, condus de premierul liberal Donald Tusk, a anunţat luni o nouă etapă în "reinstaurarea statului de drept". Măsurile, menite să "asaneze situaţia" Curţii Constituţionale, în continuare controlată de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), vizează schimbarea judecătorilor actuali și alegerea altora, transmite AFP. Acest "pachet de reparaţie", prezentat de ministrul justiţiei Adam Bodnar, va cuprinde în principal o rezoluţie a Dietei (camera inferioară a parlamentului polonez) care va face referire la carenţele funcţionării actualei Curţi Constituţionale, inclusiv conducerea ei de către Julia Przylebska, care, conform actualei puteri, ar deţine ilegal postul de preşedinte al Curţii.Acelaşi pachet include şi un proiect de amendament constituţional menit să permită schimbări în cadrul Curţii Constituţionale prin înlăturarea judecătorilor actuali şi alegerea altora în locul lor. Totuşi, adoptarea unui astfel de amendament necesită şi voturi din partea parlamentarilor opoziţiei conservatoare, care deja a anunţat că nu-l va susţine.Reforma anunţată se înscrie în lupta dintre actuala şi fosta putere ce are ca mize principale justiţia şi presa, dar şi în lista de angajamente pe care Varşovia a transmis-o Bruxellesului pentru deblocarea fondurilor europene îngheţate de Comisia Europeană pentru a sancţiona fostul guvern conservator, pe care l-a acuzat de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.După ce partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) a pierdut majoritatea şi guvernarea în urma alegerilor din octombrie, noul guvern condus de liberalul pro-UE Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept.Într-un plan de acţiune transmis Comisiei Europene pe 20 februarie, noul guvern polonez a recunoscut întâietatea dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze, a promis revizuirea alcătuirii "inadecvate" a Curţii Constituţionale, s-a angajat de asemenea să separe Procuratura de Ministerul Justiţiei, să pună capăt "influenţei politicienilor" asupra Consiliului Naţional al Magistraturii şi să consolideze independenţa Curţii Supreme.Planul a fost salutat de Bruxelles, care săptămâna trecută a deblocat toate fondurile europene ce revin Poloniei, în total 136,3 de miliarde de euro, din care 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi 59,8 miliarde fonduri din planul european de relansare post-pandemie (Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă) şi de susţinere a tranziţiei verzi.Însă preşedintele polonez Andrzej Duda, apropiat de conservatori, precum şi unii magistraţi din instituţii cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor judiciare promise de guvernul Tusk.Curtea Constituţională a fost în centrul disputei politice şi în anul 2015, când, anticipând atunci pierderea alegerilor, guvernul condus la acea vreme tot de Donald Tusk a numit în această instanţă judecători care aveau să fie schimbaţi ulterior de viitorul guvern conservator.

Economie 2024-03-04 19:49:22