Papa Leon al XIV-lea, proaspăt ales în fruntea Bisericii Catolice, a lansat un apel ferm împotriva dezvoltării necontrolate a inteligenței artificiale (AI), pe care o consideră o amenințare reală la adresa demnității umane, justiției sociale și muncii. În 2025, acesta a făcut din reglementarea AI una dintre misiunile centrale ale pontificatului său, scrie Politico.

„Nu este nimic neobișnuit ca Biserica să ofere expertiză într-un domeniu atât de futurist,” spune Paolo Benanti, frate franciscan și consilier al Vaticanului pentru etica inteligenței artificiale, într-un interviu pentru Politico. „Biserica ne cere să privim spre ceruri, dar și să pășim pe pământ, în acord cu vremurile.”

În primul său discurs oficial adresat cardinalilor, el a avertizat asupra pericolelor pe care le implică inteligența artificială pentru „demnitatea umană, justiție și muncă.” Două zile mai târziu, într-o conferință de presă, a lăudat „potențialul imens” al tehnologiei, dar a avertizat că este nevoie de responsabilitate „pentru a ne asigura că este folosită în beneficiul tuturor.”

Asemenea omologului său din secolul XIX, Papa Leon al XIII-lea, care a promovat drepturile lucrătorilor în timpul revoluției industriale, Leon al XIV-lea se poziționează ca un apărător al țesutului social în fața tehnologiilor moderne necontrolate. Numele papal ales de fostul cardinal Robert Prevost „nu a fost o referință întâmplătoare,” a declarat un purtător de cuvânt al Vaticanului în noaptea încheierii conclavului.

„Vaticanul dorește să evite unele evoluții în IA care ar dăuna drepturilor omului și demnității umane, afectând probabil în mod disproporționat lucrătorii cu calificare redusă,” a spus Maria Savona, profesoară de economie a inovației la Universitatea Luiss din Roma și la Universitatea Sussex, expertă în IA.

Eticienii, filozofii și chiar mogulii din domeniul tehnologic au avertizat asupra riscurilor ca unele companii să creeze forme inteligente de viață. Elon Musk, miliardarul care deține X și dezvoltatorul AI-ului Grok, a avertizat împotriva „invocării demonului” prin dezvoltarea nechibzuită a inteligenței artificiale, comparând-o cu crearea „unui Dumnezeu digital”.

Demersurile pentru implicarea Sfântului Scaun în reglementarea AI au început cu predecesorul lui Leon. În 2020, Papa Francisc a reunit lideri religioși și politici împreună cu companii tech precum IBM și Cisco pentru a semna „Apelul de la Roma pentru etica AI” – un angajament pentru dezvoltarea unor tehnologii responsabile și benefice social. În ianuarie, Vaticanul a publicat o declarație oficială avertizând că AI ar putea duce la „înrobirea umanității față de propria sa creație.”

Fiind primul papă originar din SUA – patria Silicon Valley și epicentrul revoluției tehnologice – și absolvent de matematică, Papa Leon are un profil unic pentru a continua această misiune.

Washingtonul conduce acum o ofensivă de dereglementare, cu președintele Donald Trump anulând reglementările de siguranță impuse de predecesorul său Joe Biden și lansând un plan de investiții în hardware IA de jumătate de trilion de dolari, în colaborare cu compania OpenAI.

Chiar și Uniunea Europeană, cunoscută pentru abordarea sa riguroasă în reglementarea AI, își adaptează poziția pentru a prioritiza competitivitatea – deschizând ușa pentru „ajustări țintite” ale AI Act și concentrându-se pe creșterea capacității de calcul. La un summit desfășurat la Paris în februarie, liderii mondiali au discutat mai mult despre încheierea de acorduri decât despre construirea de bariere de siguranță.

Pentru Benanti, rolul Bisericii ca „expertă în umanitate” poate impulsiona liderii, în special pe cei ai țărilor catolice, „să creeze o IA care are grijă de om și este aliniată cu justiția socială.”

În prima sa conversație cu premierul italian Giorgia Meloni, cei doi au promis că vor continua să colaboreze pentru „o dezvoltare etică și centrată pe om a inteligenței artificiale.” Anul trecut, la invitația lui Meloni, Papa Francisc s-a adresat liderilor G7 pe tema eticii IA.

„[Interesul Vaticanului pentru IA] nu este ciudat,” a spus Savona. „Francisc s-a implicat și în problema schimbărilor climatice, care este o temă contemporană. Misiunea Bisericii este să rămână fidelă principiilor de bază, dar să se adapteze lumii în care trăim.”

Vaticanul ar putea folosi rețeaua sa din Sudul Global pentru a „stimula un acces mai democratic” la IA, într-un moment în care puterea este concentrată în mâinile giganților tehnologici și ale țărilor bogate – și ar putea contribui la promovarea unei reglementări globale standardizate, nu doar dominată de Europa, a mai spus Savona. „Ar fi extrem de util.”

Pontiful însuși nu a scăpat de capcanele conținutului generat de IA. La doar o săptămână de la alegerea sa, un videoclip de pe YouTube pretindea că Papa Leon îl laudă pe președintele Burkina Faso, Ibrahim Traoré, pentru că ar fi criticat contrastul dintre averea Vaticanului și sărăcia din Africa. Vaticanul a semnalat că videoclipul este un deepfake – parte a unui val recent de conținut generat cu IA pe platformele africane care îl glorifică pe Traoré drept un model de lider pan-african.

Încercările științei și Vaticanului de a coexista nu au fost întotdeauna ușoare. În secolul XVII, autoritățile teologice l-au condamnat pentru erezie pe astronomul Galileo Galilei pentru că a afirmat că Pământul se învârte în jurul Soarelui.

Dar conflictul dintre credință și tehnologie „este un concept foarte contemporan,” a spus Benanti, adăugând că mulți oameni de știință din istorie au fost și credincioși.

Eficiența lui Leon în misiunea sa autoasumată va depinde de capacitatea sa de a influența și, poate, de carisma sa. „Vaticanul are o forță morală de convingere extrem de puternică. Este o voce foarte autoritară,” a conchis Savona.