Trecerea la ora de iarnă 2022 a avut loc în noaptea de sâmbătă, 29 octombrie, spre duminică, 30 octombrie 2022. România este una dintre cele 76 de țări care respectă această schimbare de oră, dar multe altele au ales să nu mai facă acest lucru, din diverse motive.

În această noapte, românii și-au dat ceasurile înapoi cu o oră, iar ora 4:00 dimineața a devenit ora 3:00 dimineața.

O oră în plus sau o oră în minus de lumină/întuneric? Este dezbaterea care animă de mulți ani internetul, dar odată cu criza energetică pe care o traversează acum Europa din cauza războiului, apar noi argumente și temeri.

Sistemul cu ora de vară - ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Ora de iarnă este considerată însă ora standard, ora naturală, și chiar s-a pus problema la nivelul Uniunii Europene ca ora să nu mai fie schimbată, o idee agreată de foarte mulți oameni, care sunt bulversați de această decalare a rutinei zilnice, resimțind-o inclusiv la nivel fizic.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune  o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00) în ultimul weekend din martie, în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, iar în ultimul weekend din octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00. Câștigăm, teoretic, o oră de somn. În acest an, ziua de 30 octombrie va avea 25 de ore.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (GMT+3), față de două ore, la ora de iarnă (GMT+2).

Astfel, de duminică dimineață, când ora 4:00 va deveni ora 3:00, lumina zilei se va vedea pe perioade din ce în ce mai scurte. Cel mai devreme se va întuneca pe 21 decembrie: la 5 fără 10 după-amiază. Atunci, lumina naturală a zilei va dura doar opt ore și 50 de minute, iar noaptea va fi cea mai lungă din an, din punct de vedere al duratei întunericului. Va avea 15 ore și 10 minute, pentru că atunci se produce solstițiul de iarnă.

Ora de vară în România va reveni în noaptea de 25 spre 26 martie 2023.

România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.

Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania.

Senatul SUA a adoptat la 16 martie 2022 o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite. Asta însemna că nu ar mai fi nevoie să fie dat ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă. Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgară de președintele Joe Biden, ceea ce încă nu s-a întâmplat. Între timp, a apărut însă o măsură de compromis: în loc de octombrie, trecerea la ora de vară se amână cu o săptămână în SUA, pentru 6 noiembrie.

Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018, dar au apărut apoi pandemia și evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în suspensie. 

Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul.

În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare. Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.

De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.

Citiți și: VIDEO. Ce se întâmplă când trecem la ora de iarnă

În 2022, 76 de țări respectă schimbarea orei, majoritatea în Europa și America de Nord. Cu toate acestea, nu mai puțin de 106 țări din lume nu o aplică, majoritatea dintre ele din Asia și Africa. Dintre acestea, 65 de țări care inițial adoptaseră schimbarea orei au revenit între timp asupra măsurii, din diverse motive.

Rusia. În 2011, președintele rus de atunci, Dmitri Medvedev, a anunțat încetarea schimbării orei, măsură care era menită să facă economie de energie. Motivul invocat de fostul președinte rus a fost acela de a-i proteja pe concetățenii săi „de stresul și bolile” cauzate de schimbarea orei.

Turcia a renunțat la trecerea de la ora de vară la ora de iarnă în septembrie 2016. La vremea respectivă, guvernul a explicat, într-un context electoral, că vrea ca oamenii „să se bucure de soare mai mult timp”. Guvernul a vrut, de fapt, să mențină ora de vară pentru a beneficia de lumina zilei pe o perioadă mai lungă în timpul alegerilor care aveau loc la 1 noiembrie. Această decizie nu a fost lipsită de consecințe. S-a produs un mic haos. Cum multe echipamente aveau actualizări automate de oră, smartphone-urile, smartwatch-urile și echipamentele electronice ale multor turci nu au ținut cont de politica locală și s-au setat la ora de iarnă. 

Schimbarea orei a fost introdusă pentru a economisi energie, dar unele țări au considerat că în epoca actuală nu mai este o măsură la fel de eficientă ca în anii 1970.  Africa de Sud, Tunisia, Egipt, China, Argentina și Ucraina au decis, astfel, să renunțe definitiv la această măsură, considerând că economia de energie care se face este nesemnificativă. 

În 2018, și Comisia Europeană a propus să se renunțe la această măsură începând cu 2021. Diferitele țări ale Uniunii Europene nu s-au putut pune însă de acord: cele din nord (Finlanda, Danemarca, Țările de Jos etc.) doreau să rămână la ora de iarnă, cele din sud (Spania, Italia, Franța etc.) preferau ora de vară, iar altele, precum România, nu doreau să renunțe la schimbarea orei. Urma ca fiecare țară să-și anunțe preferința și apoi să se stabilească un nou calendar. Însă a intervenit pandemia și această problemă nu a mai fost scoasă pe tapet. 

Iată o hartă cu situația țărilor care în 2022 mai schimbă ora: