Atenţia publicului pare să nu mai fie concentrată pe războiul din Ucraina, deşi acolo situaţia se înrăutăţeste. Ce contează însă este ca atenţia politică să rămână direcţionată spre conflictul declanşat de ruşi. Ucraina are nevoie constantă de ajutor şi România este unul dintre pilonii importanţi de sprijin. Vicepreşedintele parlamentului de la Kiev vorbește într-un interviu pentru Digi24 despre cât de mult se bazează ucrainenii pe români.

 

- La nivelul publicului se resimte o oboseală când vine vorba despre războiul din Ucraina. Ce mesaj aveți dumneavoastră pentru cei care nu mai vor să mai audă de război?

Oleksandr Kornienko, vicepreşedinte al Parlamentului din Ucraina: Am discutat acest aspect cu politicienii dumneavoastră, cu președinții Camerei Deputaților și Senatului Parlamentului, cu reprezentanții MAE, Ministerului Apărării Naționale. Să știți că NU am observat o astfel de oboseală în România, cel puțin în rândurile elitei. Pe de altă parte, înțelegem că războiul durează de mai mult de 100 de zile, este o perioadă lungă, multe evenimente au loc în lume, în alte țări, probabil se mai pierde interesul pentru evenimentele din Ucraina. Dar este important ca partenerii noștri, colegii și prietenii noștri, printre care se numără și România, să nu-și piardă dorința și inspirația să ne sprijine. Suntem recunoscători pentru sprijinul acordat de România.

- Se așteaptă să fie un război de foarte lungă durată de anduranță. Practic, fiecare dintre părți va ajunge la punctul în care va fi foarte obosită și este o chestiune de timp cine anume cedează primul. Credeți că la un moment dat se va ajunge la o negociere între cei doi lideri ai Ucrainei și ai Rusiei?

Oleksandr Kornienko: Nu știu și nu voi vorbi de Federația Rusă, este o altă țară. Dar eu știu că Ucraina nu va obosi, Ucraina luptă pentru pământul său pe pământul său, noi nu am atacat pe nimeni, noi am fost atacați și asta s-a întâmplat, de fapt, încă în 2014. Noi suntem pregătiți să luptăm, să luptăm pentru pământul nostru, nimeni nu va face niciun fel de concesii teritoriale în favoarea Federației Ruse, cu siguranță.

- Țara dumneavoastră solicită constant și pe bună dreptate ajutor din partea Vestului pentru a primi mai multe echipamente militare, mai multă muniție, mai mult sprijin. Sunt diferite întârzieri în acest sens și ca atare Ucraina începe să cedeze pe alocuri. Cum credeți că s-ar putea rezolva satisfăcător această dorință a Ucrainei de a primi la timp echipamentele militare de care are nevoie?

Oleksandr Kornienko: În aceste zile va avea loc cea de-a treia conferință a miniștrilor apărării în așa-numitul format Rammstein și sperăm că va fi o schimbare serioasă pentru crearea logisticii pentru asigurarea unor livrări mai rapide. În momentul de față, într-adevăr, în fiecare zi când nu se livrează modele noi de arme cu standard NATO, fiecare zi înseamnă viață pierdută, teritoriu pierdut, proprietate pierdută, destine frânte, atrocități, genocid comis de Federația Rusă în aceste teritorii. Noi nu avem timp să tergiversăm. Apelăm la parteneri pentru accelerarea acestui proces. Tocmai în cadrul discuțiilor cu ministrul apărării din România, am discutat aspecte privind ajutorul serios ce ține de acest subiect, disponibilitatea de a facilita procesul, pentru ca acele țări care trebuie să accelereze aceste procese, să facă asta. Suntem recunoscători României pentru poziția proactivă pe care o are.

- Ați făcut de două ori referiri la România. O dată ați spus că în România nu se simte oboseala când vine vorba de război. Și a două oară spuneți că contați cu sprijinul României pentru a facilita aceste dialoguri. Ce înseamnă mai exact asta, adică cât de mult contați pe România în general în acest război?

Oleksandr Kornienko: Dacă ne uităm la Marea Neagră - avem aici harta, aici pe harta aceasta, aceasta este harta Ucrainei, dar se văd pe o parte din această hartă şi vecinii noștri, iar unul dintre cei mai mari și mai apropiați vecini este România. Cea mai lungă frontieră a României este cu Ucraina. Avem Marea Neagră care ne unește, Dunărea care ne unește și problemele, care din nefericire, de asemenea, ne unesc.

La momentul de față, avem o mare problemă în Marea Neagră comună și pașnică cu dezvoltarea economică – au apărut sentimente militare din partea Federației Ruse, este amenințarea de militarizare serioasă a Mării Negre. Este evident că în astfel de condiții este nevoie să contăm unul pe altul, să simțim sprijinul reciproc și noi simțim sprijinul puternic din partea României. Mulțumim poporului român pentru sprijin, pentru sprijinul umanitar care vine şi de la oameni, nu doar de la stat. Statului îi suntem recunoscători pentru proiectele pe care le implementăm, în primul rând, a celor din domeniul de logistică. În prezent, acestea sunt pentru ajutorul întregii lumi, având în vedere criza alimentară și o potențială foamete care poate avea loc în lume din cauza aceasta - și de care este complet responsabil Putin având în vedere atacarea Ucrainei. Totodată, înțelegem că este necesar să soluționăm situația împreună. Astfel, cooperăm strâns cu partea română, contăm pe partea română. Despre nivelul înalt al relațiilor noastre vorbește faptul că aproape toți demnitarii României, prim-ministrul, președintele Camerei Deputaților, președintele Senatului au fost deja la Kiev și sperăm ca și președintele României în viitorul apropiat să facă o vizită la Kiev sau că deja a făcut-o. Faptul că aproape toți demnitarii acestei țări, la toate nivelurile, au mers în vizite la Kiev vorbeşte de la sine.

- Dacă tot vorbim despre România, una dintre cele mai mari nevoi în momentul de față este cea legată de transportul de cereale dinspre Ucraina spre restul lumii. Cât de bine se lucrează în prezent și ce așteptați mai mult de la România pentru ca această problemă să poată fi deblocată și să nu asistăm la declanșarea unei crize alimentare la nivel mondial? Credeți că această problemă va fi rezolvată în timp până când se va culege noua recoltă?

Oleksandr Kornienko: La momentul de față, discutăm despre două direcții, două componente. Prima o reprezintă deblocarea porturilor. Aceasta poate avea loc doar în condiții de operațiune de escortă a navelor civile comerciale. Sperăm ca România să participe la aceasta. Cel puțin, există motive să vorbim despre acest lucru. Realizăm că asta nu se poate întâmpla în timp scurt, este ceva la care încă lucrăm. Discuțiile continuă, despre cum trebuie să procedăm și dacă trebuie făcute acest lucru. Noi ştim bine cum nu trebuie de făcut. Nu trebuie implicată în procesul de escortare Federația Rusă și nu trebuie să facem concesii, să ridicăm sancțiuni sau altceva. Trebuie păstrată presiunea asupra Rusiei.

O altă direcție este una mai degrabă de natură locală. Este vorba de navigarea pe Dunăre, gurile Dunării, utilizarea porturilor, în special a portului Constanța, care este cel mai mare hub pentru noi, cel mai aproape de noi în sens teritorial și sperăm că acțiunile vor fi făcute de ministerele noastre de transport și administrațiile porturilor maritime, căpităniile, cum se spune şi în română, pentru gestionarea procesului corect tehnic. Înțeleg că nimeni nu se aștepta la un număr atât de mare de nave, sunt multe nave, dar lucrăm şi la acest aspect.

În plus, este o discuţie despre deschiderea a două puncte de trecere de frontieră terestră suplimentare. Lucrăm pentru deschiderea acestora în cel mai scurt timp posibil.

- Credeți că această problemă va fi rezolvată la timp, până când se va recolta noua producție?

Oleksandr Kornienko: Cu siguranță, aceasta trebuie făcut de urgență. Capacitățile de stocare nu sunt nelimitate. Ne putem confrunta cu problema pierderii unei părţi din recoltă. Aceasta va fi o problemă pentru Ucraina, bineînțeles, pentru industria agricolă a Ucrainei, dar va fi și o problemă pentru alte țări. Încă o dată subliniez, este o problemă de nivel global. Aceasta deja depășește războiul Ucrainei cu Rusia, este un război economic, alimentar, de securitate, nedeclarat împotriva comunității internaționale.

- Ați vorbit de Marea Neagră și aţi spus că în momentul de față este militarizată. Aveți perfectă dreptate. Dar la Marea Neagră mai sunt două țări NATO, una dintre ele foarte importantă, mă refer la Turcia care încearcă să negocieze cu partea rusă exact această problemă a deschiderii unui culoar prin care să fie transportate cereale. A fost Ucraina consultată înainte de aceste negocieri, care, din păcate, știm că s-au încheiat fără succes?

Oleksandr Kornienko: Ne consultăm cu toți cei care pot ajuta pe acest subiect. Cred că acum suntem încă într-o perioadă când nu putem vorbi despre ceva concret, dar când va veni timpul, diplomații și președintele vor comunica şi pe acest subiect.

- Vine iarna, toată lumea se pregătește pentru iarnă, inclusiv în Europa. Europa este încă dependentă în continuare de resursele energetice din Rusia. Ucraina a spus în repetate rânduri că ar trebui rupte aceste legături energetice cu Rusia. Ce se va întâmpla dacă totuși Europa nu o să renunțe? Sunt anumite țări europene care refuză categoric să renunțe la acest lucru. Ce așteptări aveți mai departe de la Europa, dacă nu se vor tăia aceste contracte?

Oleksandr Kornienko: În prezent observăm o tendinţă, că totuși se intenționează reducerea consumului de resurse energetice rusești, se caută substitut. Durata procesului de adoptare a pachetului recent de sancțiuni, care conține și embargoul asupra petrolului, trebuie privită prin acest aspect. Noi credem în bunavoința și planificarea eficientă a partenerilor noștri europeni. Sigur, asta nu se va întâmpla într-o zi, dar cred că pas cu pas pot ajunge acolo. Mai ales că Ucraina, în acest sens, este un partener, nu doar parte care solicită să fie redus consumul și nu face nimic la schimb.

Ne-am integrat în piața de energie electrică (n.r. europeană). Pentru noi aceasta a fost o acțiune accelerată, într-o oarecare măsură neașteptată. S-a reușit ca planurile noastre de conectare pentru 2024-2025 să fie implementate în 2022. În 22-23 februarie au fost făcute conexiunile de integrare în regim de test pentru o zi, apoi conectarea a fost făcută. Practic, în câteva săptămâni-luni va începe să funcționeze piața și țările europene vor putea achiziționa energie electrică din Ucraina, care este nu doar la un preț avantajos, dar și verde. Într-o măsură mai mare energia electrică în Ucraina este generată de centralele nucleare, stațiile de energie regenerabilă – energia vântului, soarelui, apei. Cu alte cuvinte, energie verde. Aceasta este una din contribuțiile noastre.

Următoarea contribuție a noastră este sistemul nostru unic de tranzit de gaze. Conform directivelor europene, conform negocierilor cu partenerii noștri, de acum doi ani am făcut o acțiune foarte importantă – am separat afacerile de achiziționare, compania NAFTOGAZ, și sistemul de transport al gazelor. Acum acestea sunt două structuri separate care funcționează. Noi nu provocăm conflicte sau situații de șantaj - că se poate întâmpla ceva cu sistemul și consumatorii să nu-şi primească gazele.

Purtăm negocieri cu țările europene cu privire la energia pe bază de hidrogen. Ucraina beneficiză de un potențial enorm de păstrare și procesare a hidrogenului și utilizarea acestuia în viitor. Ştim că proiecte legate de hidrogen sunt în multe țări astăzi.

- Ucraina a început deja mobilizarea femeilor din țară pentru a avea mai mulți luptători pe front. Bineînțeles, Rusia este copleșitoare din acest punct de vedere. Este o țară mare, are o armată mare. Cum este moralul trupelor ucrainene, în aceste momente, pe frontul din estul Ucrainei și din zona de sud-est?

Oleksandr Kornienko: Aceasta chiar este un exemplu despre ce lucruri face Rusia. Informaţia este falsă, este un element de propagandă rusă, nu este ceva adevărat. Noi nu facem mobilizare forțată a femeilor. Avem o pondere, nu mică, de femei care de bunăvoie se înrolează în forțele armate sau alte unități. Bineînțeles, sunt și femei în armată care nu îndeplinesc funcții militare.

Cu privire la moral, nivelul este crescut. Oamenii luptă pentru pământul lor, pentru familiile lor, pentru ei înşiși. După crimele pe care le-am văzut în zonele limitrofe ale Kievului, în alte teritorii, la Mariupol, în zonele limitrofe ale Harkovului, Cernihiv, Sumî, după bombardarea zonelor rezidențiale a regiunii Jîtomîr, după faptele comise de ocupanții din teritoriile ocupate ale regiunilor Herson, Zaporijia, Donețk și Luhansk, nimeni nu se mai îndoiește că Rusia este inamicul și că trebuie să lupți cu ea. Rusia pune sub semnul întrebării supraviețuirea Ucrainei. Astfel, toți luptă cum pot, este de înțeles că nu toți sunt pe front, dar toți ajută. Cineva se ocupă de economie, cineva construiește întreprinderi. Toți care sunt pe front au un moral ridicat. Credeți-mă, merg des acolo și îi întreb cum se simt. Sunt foarte puțini care doresc să meargă să se odihnească, sunt foarte mulți care doresc să lupte.

- Sunteți adjunctul președintelui Parlamentului ucrainean. Cum își desfășoară Parlamentul din țara dumneavoastră activitatea, în plin război practic?

Oleksandr Kornienko: Evident, ne-am modificat activitatea. Nu ne reunim zilnic, cum făceam anterior, cu ajutorul camerelor video, online. Din motive de securitate, aceste reuniuni sunt desfășurate periodic, săptămânal, la două săptămâni, pe parcurs de o zi sau mai multe. Lucrăm într-un format închis, dar un format parlamentar. Au loc dezbateri, modificări legislative. Evident, este o etapă de pregătire. Acum avem o abordare constructivă a opoziției, se înţelege că vorbim despre supraviețuirea țării și pe acest subiect nu pot fi discuții. Sunt discuții pe subiecte economice, sociale. Practic, sunt mai multe forțe de opoziție, care sunt reprezentate în parlament, având în vedere că avem o monocoaliție, partidul „Slujitorul Poporului” (al președintelui Volodimir Zelenski - n.r.), restul de 6-7 partide sunt în opoziție. Dar toți lucrează împreună pentru binele Ucrainei. Parlamentul funcționează.

Au fost adoptate peste 130 de acte, foarte multe legi au fost modificate, având în vedere că starea de război solicită permanent o modificare și adaptare a legislației. Multe legi vizează necesitățile armatei, de câteva ori a fost revizuit bugetul statului.

Totodată, au fost adoptate multe acte, adrese către parlamentele unor țărilor străine, către organizații internaționale pentru ca evenimentele care au avut loc în Ucraina să fie cunoscute, să fie recunoscute ca genocid, iar Rusia să fie exclusă din diferite organizații.

- Toată lumea a urmărit cu sufletul la gură situația din Mariupol de la Azovstal și știm cu toții cum s-a terminat această bătălie. Ce se întâmplă acum cu soldații care au luptat la Azovstal și care sunt prizonieri la ruși? Care mai este soarta lor?

Oleksandr Kornienko: Cu sprijinul organizațiilor internaționale, cum ar fi Crucea Roșie, reprezentanții ONU, monitorizăm starea lor. În principiu, oamenilor noștri capturați li se permite să vorbească la telefon cu cei apropiați. Care poate fi atitudinea față de prizonieri? Evident, le este greu, dar ei fac față și noi facem tot posibilul pentru ca ei să ajungă în cel mai scurt timp în Ucraina. Parțial aceste procese sunt în desfășurare și cred că în curând vom avea și știri bune în acest sens.

- Dar ei în momentul de față sunt pe teritoriul ocupat de ruși în Ucraina sau sunt pe teritoriul Rusiei?

Oleksandr Kornienko: Nu sunt sigur că sunt informații precise și că este necesar să facem public aceasta. Din motive de siguranță pentru ei cred că este bine să nu comentez.

- Cetățenii civili ucraineni care sunt în continuare în zonele unde se duc lupte intense.... cât de mult reușește statul ucrainean să ajute acești oameni cu mâncare și apă, cu cele esențiale și medicamente în primul rând?

Oleksandr Kornienko: La noi funcționează administrațiile militare, care sunt eficiente. În cadrul acestor administrații activează oameni extrem de devotați. Nu avem zone gri. În toate zonele unde există linie de front este periculos. Evident că autoritățile fac tot posibilul pentru ca toți care se află acolo dintr-un motiv sau altul să primească cele necesare. S-au făcut multe eforturi pentru evacuarea populației și o mare parte din locuitorii acestor localități au reușit să se evacueze. Cei care au rămas sunt primesc tot necesarul. Îi apărăm împotriva loviturilor de artilerie.