Leonid Sluţki, şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat a Rusiei, a subliniat vineri asemănarea situaţiei din România după anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale cu „modelul scenariului ucrainean din 2004”, acuzând o „dictatură brutală” a forţelor prooccidentale, care se tem de succesul unor lideri precum Viktor Orban, şi prognozând „colapsul inevitabil al ordinii mondiale unipolare”, relatează TASS.

„În mod evident, Occidentul şi apropiaţii săi de la Bucureşti nu s-au putut împăca cu alegerea poporului român în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi au pornit scenariul ucrainean din 2004”, a scris politicianul pe canalul său de Telegram, făcând aluzie la protestele de stradă cunoscute sub numele de „revoluţia portocalie” care l-au adus la putere la Kiev pe liderul prooccidetal Viktor Iuşcenko.

Motivul pentru care Curtea Constituţională a anulat rezultatele din primul tur, în care a câştigat Călin Georgescu, ar fi fost o ingerinţă rusească, a menţionat Sluţki. Cu toate acestea, a adăugat politicianul, Georgescu cu greu poate fi numit un candidat pro-rus, pentru că el apără interesele naţionale, în opoziţie cu agenda agresivă a Washingtonului şi Bruxelles-ului.

„Georgescu însuşi a respins în mod repetat legăturile cu Rusia, asigurând că îi pasă doar de problemele României şi de «pacea mondială». Nu există niciun motiv să nu credem acest lucru. Cu siguranţă, Rusia nu a intervenit în alegerile din România, la fel cum nu a intervenit nici în alegerile din Republica Moldova, la fel cum nu a intervenit nici în alegerile din Georgia şi America. Noi respectăm şi apărăm principiile non-interferenţei în afacerile statelor suverane”, susţine Sluţki.

Dar faptele evidente nu îi opresc pe „apologeţii hegemoniei occidentale” în încercările lor de a bloca pătrunderea forţelor politice constructive în Europa cu preţul dictaturii brutale şi al călcării în picioare a legii, a adăugat el.

„Chiar şi adversarul lui Georgescu, candidatul pro-occidental Lasconi, a declarat că democraţia în România «a fost călcată în picioare» după decizia Curţii Constituţionale a ţării. Într-adevăr, o acţiune grosolană, foarte grosolană a occidentalilor de teama sosirii unor noi politicieni rezonabili precum Fico şi Orban. O adevărată agonie înainte de colapsul inevitabil al ordinii mondiale unipolare”, a conchis politicianul rus, referindu-se la premierii slovac şi ungar, consideraţi apropiaţi de Moscova.

Leonid Sluţki este liderul Partidului Liberal Democratic din Rusia (LDPR), considerat ultranţionalist, care a fost condus de Vladimir Jirinovski până la moartea acestuia în 2022 şi care este aliniat Kremlinului, notează TASS, citată de News.ro.

„Revoluţia portocalie” a dus la tulburări politice în Ucraina de la sfârşitul lunii noiembrie 2004 până în ianuarie 2005. Populaţia a ieşit masiv în stradă după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale ucrainene din 2004, despre care s-a afirmat că a fost marcat de corupţie masivă, intimidarea alegătorilor şi fraudă electorală. Protestele au fost provocate de rapoartele mai multor observatori electorali naţionali şi străini, precum şi de percepţia publică larg răspândită conform căreia rezultatele turului doi de scrutin din 21 noiembrie 2004 dintre candidaţii principali Viktor Iuşcenko şi Viktor Ianukovici au fost falsificate de autorităţi în favoarea celui din urmă. Revoltele la nivel naţional, care au avut loc zilnic, inclusiv cu acte de nesupunere civică, au avut succes atunci când rezultatele turului doi au fost în cele din urmă anulate, iar Curtea Supremă a Ucrainei a dispus organizarea unui nou scrutin la 26 decembrie 2004. Sub supravegherea intensă a observatorilor naţionali şi internaţionali, al doilea tur de scrutin a fost declarat „liber şi corect”. Rezultatele finale au arătat o victorie clară a lui Iuşcenko, care a obţinut 52% din voturi. Iuşcenko a fost declarat învingător oficial şi, odată cu învestirea sa la 23 ianuarie 2005 la Kiev, Revoluţia portocalie s-a încheiat. În anii următori, Revoluţia portocalie a avut apoi de-a lungul anilor o conotaţie negativă în rândul cercurilor pro-guvernamentale din Belarus şi Rusia.