Aproape jumătate din actualele orașe ale României ar deveni comune sau chiar sate dacă s-ar aplica rețeta de reorganizare teritorială propusă de mediul de afaceri pentru a economisi bani la buget.
Numărul comunelor s-ar reduce de aproape nouă ori, pentru că doar 12% dintre ele ar întruni condiția numărului de locuitori de cel puțin 5.000, conform unei analize publicate de g4media.ro. O treime dintre municipiile din România nu mai au numărul minim de locuitori cerut de lege pentru statutul care le aduce instituții cu organigrame și salarii pe măsură, arată calculele Digi24.
În contextul discuțiilor despre reorganizarea teritorială, pentru a reduce aparatele birocratice din administrația locală, Digi24 s-a uitat la marile aglomerări urbane sau la ce a rămas din ele în ultimele decenii.
Sunt 102 municipii în România, în afară de București. 36 dintre ele nu mai au nici măcar 25.000 de locuitori, condiția minimă pentru acest rang. Câte patru sunt în județele care au suferit cea mai mari depopulare - Suceava și Hunedoara, alte trei în Bihor. În mai bine de jumătate din județele țării găsim cel puțin un astfel de caz.Am făcut acest exercițiu în contextul discuțiilor despre reorganizare teritorială, pe baza propunerilor Camerei de Comerț și Industrie a României. Recomandările includ reducerea numărului de județe la 15, la care se adaugă zona metropolitană a Bucureștiului, orașe cu cel puțin 10.000 de locuitori și comune cu cel puțin 5.000.
Comasarea localităților care nu întrunesc aceste condiții ar duce la economii majore, susțin reprezentanții oamenilor de afaceri. Dacă această rețetă s-ar aplica la literă, puțin peste jumătate din actualele orașe ar păstra acest statut, adică 170.
38 dintre orașe ar deveni direct sate - nu mai au nici măcar 5.000 de locuitori. Dintre actualele comune, doar una din nouă are mai mult de 5.000 de locuitori. Restul ar deveni sate și s-ar uni, ca să aibă primărie, consiliu local și restul instituțiilor din aparatul local.
Datele centralizate de g4media.ro arată că trei județe ar rămâne cu câte un singur oraș, reședința de județ - Tulcea, Brăila și Mehedinți sunt în această situație. În Caraș, Hunedoara și Olt, niciuna dintre actualele comune nu are nici măcar cinci mii de locuitori. Există însă și zone unde actualele comune ar fi promovate la statutul de oraș.
Potrivit Eurostat, Ilfov este exemplul perfect, cu 10 localități promovate. Nu e de mirare, Ilfovul este regiunea europeană cu cea mai mare creștere a populației în ultimii 10 ani.
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a declarat la Digi24 că demersul a plecat de la ideea de a se scădea cheltuielile de funcționare ale statului.
"Am venit cu aceassă soluție care poate fi mai dură, de scădere a cheltuielilor de funcționare a statului. S-a vorbit foarte mult de Polonia în ultima perioadă, Polonia a făcut această reorganiziare, a trecut de la 47 de voievodate la cele 16 existente. În prezent, Polonia, la 38 de milioane de locuitori are 900.000 de bugetari, iar noi la 20 de milioane avem 1,3 milioane.
În propunerea noastră ne-am luat după cele 15 curți de apel existente la nivel național, care au fost create pentru mobilitatea cetățeanului. Pot fi luate și alte modele. Pot fi 8 județe, pot fi 11, important e să menținem titulatura de județ pentru că altfel ajungem la referendum.
La propunerea noastră vorbim de scăderea cheltuielilor statului cu două treimi. O astfel de idee nu are cum să nu acopere găurile bugetare, ba chiar ar crea confort bugetar astfel încât investițiile publice să nu fie afectate, iar România să devină atractivă din punct de vedere fiscal investițiilor străine. România nu mai e atractivă cu multă forță de muncă pregătită și educată. Prin această propunere vrem să se creeze un confort bugetar, ca să putem ajunge la o cotă unică de 10%, la un TVA de 15%, poate să eliminăm impozitul pe dividende.
În România nu mai există confort bugetar cu care să ieșim în față. Noi avem o nevoie stringentă de investiții străine, am pierdut controlul importurilor", a declarat Mihai Daraban.