Primele indicii au fost descoperite în anul 2008, în localitatea Oarda de Jos, judeţul Alba. Dovezile privind existenţa acestuia au fost căutate în peste 2 tone sedimente. "Avem 40 de dinţi, dar noi, în schimb, avem mult mai mulţi, sunt doar cei publicaţi. Materialul l-am recuperat în urma unei lungi campanii de teren, săpături, am pus sedimentul la uscat... după care am ajuns la partea cea mai grea: identificarea fiecărui dinte", a explicat Alexandru Solomon, doctorand.

Au urmat apoi 6 ani de teste de laborator, pentru ca oamenii de ştiinţă clujeni să poată să spună cu certitudine că au reuşit să descopere o nouă specie de mamifer multituberculat, denumită Barbatodon oardaensis.

"În umbra dinozaurilor trăiau animale deosebit de interesante, iar noi ne-am focalizat pe strămoşii noştri direcţi, mamiferele, care atunci arătau cu totul altfel. Aveau talia unor şoareci, maxim a unui şobolan", a precizat profesorul universitar Vlad Codrea.

Cel mai mare dintre dinţii descoperiţi de cercetătorii clujeni are 3 milimetri. "El este făptaşul. Unul dintre doctoranzii noştri cu mult har în materie de creaţie artistică a realizat această tentativă de reconstituire a animalului. Ştim mai multe despre craniu şi mai puţin despre corp", a completat profesorul.

Acest mamifer primitiv a trăit în preajma dinozaurilor, iar grupul din care provenea s-a răspândit ulterior spre Europa occidentală.