Donald Trump şi Vladimir Putin vor avea luni o discuţie la telefon cu scopul de a „pune capăt băii de sânge” din Ucraina, potrivit preşedintelui american, după discuţiile fără rezultat dintre Kiev şi Moscova, relatează AFP, preluată de News.ro.

Primele discuţii de pace dintre ucraineni şi ruşi după 2022, care au avut loc vineri în Turcia, nu au reuşit să producă încetarea focului solicitată de Ucraina şi aliaţii săi, atacurile letale continuând pe teren.

În urma acestei întâlniri dezamăgitoare, Donald Trump a declarat că va vorbi luni la telefon cu preşedintele rus. Obiectivul: „Să punem capăt «băii de sânge»”, a anunţat el pe platforma sa Truth Social.

În mesajul său de sâmbătă, el a spus că speră că va fi „o zi productivă”, „că va avea loc o încetare a focului” şi „că acest război foarte violent - un război care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată - se va încheia”.

Duminică, la Roma, vicepreşedintele american JD Vance s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a pregăti acest apel.

Potrivit unui înalt oficial ucrainean, cei doi lideri au discutat despre „situaţia de pe linia frontului, pregătirile pentru conversaţia de luni (între Trump şi Putin), posibilitatea unor sancţiuni împotriva Rusiei în absenţa unor rezultate, o încetare a focului”.

„Liderii au discutat despre obiectivul lor comun de a pune capăt vărsării de sânge din Ucraina şi au furnizat informaţii suplimentare privind stadiul actual al negocierilor în vederea unei încetări a focului şi a unei păci durabile”, a precizat Casa Albă.

Această întâlnire a fost prima între cei doi bărbaţi de la disputa lor filmată în Biroul Oval la sfârşitul lunii februarie, care a marcat schimbarea de ton a Casei Albe faţă de Ucraina.

Pe teren, atacurile ruse împotriva Ucrainei au continuat.

O dronă rusă a lovit sâmbătă un microbuz în regiunea Sumî, ucigând cel puţin nouă persoane, iar o lovitură în regiunea Kiev a ucis duminică o femeie, potrivit autorităţilor ucrainene.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, armata rusă a lansat 273 de drone explozive împotriva Ucrainei, „un record”, a declarat vicepremierul ucrainean Iulia Svîrîdenko.

Duminică, armata rusă a revendicat cucerirea unui nou oraş, Bagatir, în regiunea Doneţk.

Înaintea convorbirii dintre Trump şi Putin, liderii Franţei, Marii Britanii, Germaniei şi Italiei au vorbit duminică la telefon cu preşedintele american, a precizat Downing Street.

Ei „au discutat situaţia din Ucraina şi costul catastrofal al războiului pentru ambele părţi”, a declarat un purtător de cuvânt din biroul lui Keir Starmer.

„Depinde de preşedintele Putin să demonstreze mâine că doreşte cu adevărat pacea şi să accepte încetarea necondiţionată a focului de 30 de zile propusă de preşedintele Trump, susţinută de Ucraina şi Europa”, a scris preşedintele francez Emmanuel Macron pe X.

Săptămâna viitoare va fi „crucială”, a declarat de la Roma preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Preşedintele este hotărât să obţină rezultate” privind Ucraina, a declarat trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, înainte de a avertiza: „Dacă el nu poate, nimeni nu poate”.

„Presiunea asupra Rusiei trebuie să continue până când aceasta este pregătită să pună capăt războiului”, a insistat Zelenski pe reţelele de socializare.

La rândul său, Vladimir Putin a insistat duminică asupra faptului că doreşte să „elimine cauzele” conflictului şi să „garanteze securitatea statului rus”.

De la întoarcerea sa la Casa Albă, Donald Trump, care intenţionează să facă un debriefing cu preşedintele ucrainean şi cu mai mulţi lideri ai statelor membre NATO după convorbirea sa cu Vladimir Putin, a făcut apel la Moscova şi Kiev să înceteze luptele.

Până în prezent, însă, eforturile sale nu au reuşit să producă niciun progres major în soluţionarea conflictului, declanşat de invazia rusă care a făcut zeci de mii de victime civile şi militare în peste trei ani.

Putin şi Trump au vorbit la telefon la 18 martie, convenind o încetare a focului de 30 de zile privind infrastructura energetică, pe care Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de încălcare.

Kremlinul îşi menţine pretenţiile maximaliste: ca Ucraina să renunţe la apartenenţa sa la NATO, să cedeze patru dintre regiunile sale parţial controlate de Rusia, în plus faţă de Crimeea anexată în 2014, şi să oprească livrările de arme occidentale.

Ucraina respinge cu fermitate aceste cereri şi solicită retragerea armatei ruse, care ocupă încă aproape 20% din teritoriul său.

Pentru a evita o nouă invazie rusă în viitor, Kievul cere, de asemenea, „garanţii de securitate” solide.