Un biograf care efectua cercetări asupra filosofului german Hegel a descoperit o cantitate considerabilă de prelegeri ale acestuia nedocumentate anterior, documente ce ar putea aduce noi informaţii despre această personalitate marcantă a filosofiei moderne occidentale, relatează marţi The Guardian.

Peste 4.000 de pagini de note despre prelegerile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel au fost găsite de Klaus Vieweg în biblioteca arhidiecezei din Munchen şi Freising, scrie Agerpres.

„Descoperirea acestor manuscrise este comparabilă cu găsirea unei noi partituri de Beethoven sau a unui tablou de Constable nemaivăzut înainte”, a declarat Vieweg, profesor la Universitatea Friedrich Schiller din Jena, Germania.

O primă lectură a notelor sugerează o nouă perspectivă despre modul în care Hegel şi-a format ideile influente despre estetică - ramură a filosofiei ce explorează frumuseţea şi arta -, dar şi asupra modului în care filosoful a analizat piesele lui Shakespeare pentru a-şi dezvolta ideile, potrivit lui Vieweg.

Stenogramele ar fi fost scrise de Friedrich Wilhelm Carové, unul dintre primii studenţi de la Universitatea Heidelberg care ar fi luat lecţii de la Hegel în perioada în care filosoful a predat acolo, între 1816 şi 1818.

Ideile şi lucrările lui Hegel se remarcă prin deosebita lor dificultate. Filosoful britanic Bertrand Russell l-a descris drept „cel mai greu de înţeles dintre marii filosofi”. Vieweg şi-a exprimat speranţa că descoperirea sa ar putea oferi mai multă claritate.

Documentele urmează să fie compilate într-o ediţie adnotată de o echipă de experţi internaţionali, condusă de Vieweg şi Christian Illies, profesor de filosofie la Universitatea din Bamberg.

„Secţiuni importante din opera lui Hegel sunt cunoscute doar prin intermediul prelegerilor sale, aşa că oamenii de ştiinţă au încercat de mult timp să găsească transcrieri”, a spus Illies. 

„Câteva au fost găsite şi publicate în secolele al XIX-lea şi XX însă, de-a lungul anilor, descoperirea de noi materiale a devenit din ce în ce mai puţin probabilă”, a mai adăugat acesta.

Descoperirea lui Vieweg este probabil cea mai importantă reuşită de acest gen, scrie The Guardian. 

A fost realizată după ce un cititor al recentei sale biografii despre Hegel l-a îndrumat către arhiva lui Friedrich Windischmann, fost profesor de teologie catolică la Munchen. 

Tatăl său, Karl Joseph Hieronymous Windischmann, a fost filosof şi prieten cu Hegel. Conform unei corespondenţe între Hegel şi Karl Windischmann, Carové i-a făcut cadou acestuia din urmă setul de manuscrise.

Deşi studiul acestor documente este abia la început, a fost realizată deja o descoperire semnificativă: cutiile conţin o transcriere a uneia dintre primele prelegeri pe care Hegel le-a susţinut despre estetică.

În prezent, orice informaţie referitoare la ceea ce gândea Hegel în domeniul esteticii provine din prelegerile susţinute de filosof, mult mai târziu, la Berlin. 

Acestea au fost publicate postmortem de către studentul său Heinrich Gustav Hotho pe baza unei combinaţii de transcrieri ale prelegerilor şi note ale lui Hegel. 

Neexistând alte surse cu care acestea puteau fi comparate, au apărut întrebări cu privire la contribuţia lui Hotho asupra acestui material. Prin urmare, descoperirea unor prelegeri anterioare ar putea ajuta, în cele din urmă, la clarificarea acestei incertitudini.

„Hegel a ţinut prima dată prelegeri despre estetică la Heidelberg. Până la prelegerile sale de la Berlin el şi-a reelaborat în mod semnificativ ideile”, a precizat Illies. „Este prima dată când a fost găsită o transcriere a acestor prelegeri originale de la Heidelberg”, a mai adăugat expertul internaţional Christian Illies.